Caracterizări climatologice multianuale

Caracterizările multianuale sunt actualizate la începutul fiecărei luni pentru luna în curs.

Noiembrie 1961-2023

Situată la hotarul dintre toamnă şi iarnă, luna noiembrie mai păstrează, cel puţin în prima sa decadă, caracteristici ale sezonului de toamnă, dar treptat, spre sfârşitul lunii, lapoviţa şi chiar ninsoarea anunţă începutul iernii. În nopţile senine, frigul este adesea pătrunzător, iar bruma şi îngheţul la sol sunt fenomene des întâlnite. Citiți mai departe

Octombrie 1961-2023

Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, când zile în șir vremea se menţine însorită, deşi nopţile devin tot mai reci. În majoritatea zonelor ţării apare fenomenul de brumă. Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului. Citiți mai departe

Septembrie 1961-2023

Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra celei mai mari părţi a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european. Citiți mai departe

August 1961-2023

Cea mai însorită şi, uneori, cea mai caldă lună de vară este luna august. Caracteristicile climatice ale acestei luni se datorează modificărilor importante ce apar în distribuţia centrilor barici de pe continentul european. Astfel, dorsala Anticiclonului Azoric înaintează până deasupra Europei de Est, menţinând o stabilitate mai mare a maselor de aer în zona ţării noastre, la aceasta contribuind şi desele invazii ale aerului tropical, fie dinspre nordul Africii, fie dinspre sud-vestul Asiei. Citiți mai departe

Iulie 1961-2023

Luna iulie este cea mai călduroasă lună a anului. Temperatura aerului este mai mare decât în iunie, iar gradul de instabilitate mai redus în majoritatea zonelor ţării, deoarece asupra părţii de sud-est a Europei acționează, relativ frecvent, dorsala anticiclonului Azoric, ceea ce determină o advecție a maselor de aer tropicale din nordul Africii. Ca o consecință directă a acestor modificări în distribuția circulației aerului deasupra țării noastre, valorile medii ale temperaturii lunii iulie înregistrează o creștere cu 1-3 ºC față de luna iunie. Citiți mai departe

Iunie 1961-2023

Prima lună calendaristică de vară este caracterizată, în general, printr-o alternanţă a zilelor însorite şi călduroase cu cele ploioase şi reci. Ȋn perioadele calde, nu de puţine ori, valorile termice urcă după-amiază la peste 30 ºC, iar în perioadele ploioase, într-un interval scurt, de câteva ore, aversele de ploaie pot aduce cantităţi de precipitaţii ce depăşesc cantităţile medii lunare. Citiți mai departe

Mai 1961-2023

Luna mai se caracterizează, în general, printr-o creștere a instabilității atmosferice, pe fondul creșterii temperaturii. În această lună, perioade cu zilele însorite şi calde (uneori caniculare) alternează cu perioade cu zile reci și ploioase, iar ploile au adesea caracter torenţial. Circulația atmosferică este una foarte dinamică și se pot crea situații de schimbări bruște ale vremii, pe fondul unei circulații atmosferice meridionale. Citiți mai departe

Aprilie 1961-2023

Luna aprilie este o lună reprezentativă de primăvară, mai stabilă decât luna precedentă, martie. Fenomenele specifice iernii sunt rar resimţite, iar fenomenele extreme de vară au o frecvenţă foarte redusă. Sub influenţa dominantă a circulaţiei aerului dinspre vest şi sud-vest şi ca o consecinţă a schimbărilor în distribuţia centrilor barici de pe continentul european, temperatura medie lunară a aerului înregistrează un salt evident faţă de lunile anterioare. Citiți mai departe

Martie 1961-2023

Prima lună calendaristică de primăvară este caracterizată, în general, printr-o vreme deosebit de schimbătoare, zilele reci şi umede alternând cu cele calde şi însorite. Această alternanţă se produce datorită modificărilor ce survin în circulaţia aerului deasupra sud-estului Europei şi totodată datorită retragerii dorsalei Anticiclonului Est-European spre răsărit, ceea ce favorizează pătrunderea aerul mai cald şi mai umed (originar din bazinul Mediteranei sau din zona oceanului Atlantic) pe teritoriul ţării noastre. Citiți mai departe

Februarie 1961-2023

Ultima lună calendaristică de iarnă, februarie, păstrează multe din caracteristicile lunii ianuarie. Deși ne apropiem de echinocțiul de primăvară şi ziua creşte, iar temperatura aerului înregistrează o ușoară creștere, totuşi advecțiile maselor de aer rece din nordul, nord-estul și nord-vestul continentului European și staționarea lor determină, de cele mai multe ori, ca temperaturile să fie la fel de scăzute ca în prima lună a anului și gerurile să fie la fel de aspre. Citiți mai departe

Ianuarie 1961-2023

Ianuarie este luna de iarnă caracterizată, în general, de cele mai scăzute valori minime ale temperaturii, ca urmare a persistenței maselor de aer continental polar în jumătatea estică a Europei. Citiți mai departe

Decembrie 1961-2022

Luna de început a iernii, decembrie, se caracterizează printr-o multitudine de fenomene meteorologice: ninsoare care asociată cu intensificări ale vântului determină producerea viscolului, fenomen ce se produce cel mai des în Câmpia Munteniei, în Dobrogea şi în estul Moldovei; ceaţă persistentă, mai ales în zonele de câmpie şi în depresiuni şi mai rar, lapoviţă şi ploaie. Citiți mai departe

Noiembrie 1961-2022

Situată la hotarul dintre toamnă şi iarnă, luna noiembrie mai păstrează, cel puţin în prima sa decadă, caracteristici ale sezonului de toamnă, dar treptat, spre sfârşitul lunii, lapoviţa şi chiar ninsoarea anunţă începutul iernii. În nopţile senine, frigul este adesea pătrunzător, iar bruma şi îngheţul la sol sunt fenomene des întâlnite. Citiți mai departe

Octombrie 1961-2022

Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, când zile în șir vremea se menţine însorită, deşi nopţile devin tot mai reci. În majoritatea zonelor ţării apare fenomenul de brumă. Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului. Citiți mai departe

Septembrie 1961-2022

Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra celei mai mari părţi a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european. Citiți mai departe

August 1961-2022

Cea mai însorită şi, uneori, cea mai caldă lună de vară este luna august. Caracteristicile climatice ale acestei luni se datorează modificărilor importante ce apar în distribuţia centrilor barici de pe continentul european. Astfel, dorsala Anticiclonului Azoric înaintează până deasupra Europei de Est, menţinând o stabilitate mai mare a maselor de aer în zona ţării noastre, la aceasta contribuind şi desele invazii ale aerului tropical, fie dinspre nordul Africii, fie dinspre sud-vestul Asiei. Citiți mai departe

Iulie 1961-2022

Luna iulie este cea mai călduroasă lună a anului. Temperatura aerului este mai mare decât în iunie, iar gradul de instabilitate mai redus în majoritatea zonelor ţării, deoarece asupra părţii de sud-est a Europei acționează, relativ frecvent, dorsala anticiclonului Azoric, talvegul zonei depresionare din sud-vestul Asiei și, uneori, dorsala anticiclonului Nord-African. Citiți mai departe

Iunie 1961-2022

Prima lună calendaristică de vară este caracterizată, în general, printr-o alternanţă a zilelor însorite şi călduroase cu cele ploioase şi reci. Ȋn perioadele calde, nu de puţine ori, valorile termice urcă după-amiază la peste 30 ºC, iar în perioadele ploioase, într-un interval scurt, de câteva ore, aversele de ploaie pot aduce cantităţi de precipitaţii ce depăşesc cantităţile medii lunare. Citiți mai departe

Mai 1961-2022

Luna mai este cea mai călduroasă, dar şi cea mai instabilă lună a primăverii. Deseori, în această lună, perioade cu zilele însorite şi calde (uneori chiar caniculare) alternează cu perioade cu zile reci și ploioase, iar ploile au adesea caracter torenţial. Citiți mai departe

Aprilie 1961-2022

Luna aprilie este o lună reprezentativă de primăvară, mai stabilă decât luna precedentă, martie. Fenomenele specifice iernii sunt rar resimţite, iar fenomenele extreme de vară au o frecvenţă foarte redusă. Citiți mai departe

Martie 1961-2022

Prima lună calendaristică de primăvară este caracterizată, în general, printr-o vreme deosebit de schimbătoare, zilele reci şi umede alternând cu cele calde şi însorite. Această alternanţă se produce datorită modificărilor ce survin în circulaţia aerului deasupra sud-estului Europei şi totodată datorită retragerii dorsalei Anticiclonului Est-European spre răsărit, ceea ce favorizează pătrunderea aerul mai cald şi mai umed (originar din bazinul Mediteranei sau din zona oceanului Atlantic) pe teritoriul ţării noastre. Citiți mai departe

Februarie 1961-2022

Ultima lună calendaristică de iarnă, februarie, păstrează multe din caracteristicile lunii ianuarie. Deși ne apropiem de echinocțiul de primăvară şi ziua creşte, iar temperatura aerului înregistrează o ușoară creștere, totuşi advecțiile maselor de aer rece din nordul, nord-estul și nord-vestul continentului European și staționarea lor determină, de cele mai multe ori, ca temperaturile să fie la fel de scăzute ca în prima lună a anului și gerurile să fie la fel de aspre. Citiți mai departe

Ianuarie 1961-2022

Ianuarie este luna de iarnă caracterizată, în general, de cele mai scăzute valori minime ale temperaturii, ca urmare a persistenței maselor de aer continental polar în jumătatea estică a Europei. Citiți mai departe

Decembrie 1961-2021

Luna de început a iernii, decembrie, se caracterizează printr-o multitudine de fenomene meteorologice: ninsoare care asociată cu intensificări ale vântului determină producerea viscolului, fenomen ce se produce cel mai des în Câmpia Munteniei, în Dobrogea şi în estul Moldovei; ceaţă persistentă, mai ales în zonele de câmpie şi în depresiuni şi mai rar, lapoviţă şi ploaie. Citiți mai departe

Noiembrie 1961-2021

Situată la hotarul dintre toamnă şi iarnă, luna noiembrie mai păstrează, cel puţin în prima sa decadă, caracteristici ale sezonului de toamnă, dar treptat, spre sfârşitul lunii, lapoviţa şi chiar ninsoarea anunţă începutul iernii. În nopţile senine, frigul este adesea pătrunzător, iar bruma şi îngheţul la sol sunt fenomene des întâlnite. Citiți mai departe

Octombrie 1961-2021

Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, când zile în şir vremea se menţine însorită, deşi nopţile devin tot mai reci. În majoritatea zonelor ţării apare fenomenul de brumă. Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului. Citiți mai departe

Septembrie 1961-2021

Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european. Citiți mai departe

August 1961-2021

Cea mai însorită şi, uneori, cea mai caldă lună de vară este luna august. Caracteristicile climatice ale acestei luni se datorează modificărilor importante ce apar în distribuţia centrilor barici de pe continentul european Citiți mai departe

Iulie 1961-2021

Luna iulie este cea mai călduroasă lună a anului. Temperatura aerului este mai mare decât în iunie, iar gradul de instabilitate mai redus în majoritatea zonelor ţării, deoarece asupra părţii de sud-est a Europei acționează, relativ frecvent, dorsala anticiclonului Azoric, talvegul zonei depresionare din sud-vestul Asiei și, uneori, dorsala anticiclonului Nord-African Citiți mai departe

Iunie 1961-2021

Prima lună calendaristică de vară este caracterizată, în general, printr-o alternanţă a zilelor însorite şi călduroase cu cele ploioase şi reci. Ȋn perioadele calde, nu de puţine ori, valorile termice urcă după-amieză peste 30 ºC, iar în perioadele ploioase, într-un interval scurt, de câteva ore, aversele de ploaie pot aduce cantităţi de precipitaţii ce depăşesc cantităţile medii lunare Citiți mai departe

Mai 1961-2021

Luna mai este cea mai călduroasă, dar şi cea mai instabilă lună a primăverii. Deseori, în această lună, perioade cu zilele însorite şi calde (uneori chiar caniculare) alternează cu perioade cu zile reci și ploioase, iar ploile au adesea caracter torenţial Citiți mai departe

Aprilie 1961-2021

Luna aprilie este o lună reprezentativă de primăvară, mai stabilă decât luna precedentă, martie. Fenomenele specifice iernii sunt rar resimţite, iar fenomenele extreme de vară au o frecvenţă foarte redusă. Sub influenţa dominantă a circulaţiei aerului dinspre vest şi sud-vest şi ca o consecinţă a schimbărilor în distribuţia centrilor barici de pe continentul european, temperatura medie lunară a aerului înregistrează un salt evident faţă de lunile anterioare Citiți mai departe

Martie 1961-2021

Prima lună calendaristică de primăvară este caracterizată, în general, printr-o vreme deosebit de schimbătoare, zilele reci şi umede alternând cu cele calde şi însorite. Această alternanţă se produce din cauza modificărilor ce survin în circulaţia aerului deasupra sud-estului Europei şi de asemenea din cauza retragerii dorsalei Anticiclonului Est-European spre răsărit Citiți mai departe

Februarie 1961-2021

Ultima lună calendaristică de iarnă, februarie, păstrează multe din caracteristicile lunii ianuarie. Deși ne apropiem de echinocțiul de primăvară şi ziua creşte, iar temperatura aerului înregistrează o ușoară creștere, totuşi advecțiile maselor de aer rece din nordul, nord-estul și nord-vestul continentului European și staționarea lor determină, de cele mai multe ori, ca temperaturile să fie la fel de scăzute ca în prima lună a anului și gerurile să fie la fel de aspre. Citiți mai departe

Ianuarie 1961-2021

Ianuarie este luna de iarnă caracterizată, în general, de cele mai scăzute valori minime ale temperaturii ca urmare a persistenței maselor de aer continental polar ce acoperă în această perioadă jumătatea estică a Europei. Citiți mai departe

Decembrie 1961-2020

Luna de început a iernii, decembrie, se caracterizează printr-o gamă variată de fenomene meteorologice: ninsoare care asociată cu intensificări ale vântului determină producerea viscolului, fenomen ce se produce cel mai des în Câmpia Munteniei, în Dobrogea şi în estul Moldovei; ceaţă persistentă, mai ales în zonele de câmpie şi în depresiuni şi mai rar, lapoviţă şi ploaie. Citiți mai departe

Noiembrie 1961-2020

Situată la hotarul dintre toamnă şi iarnă, luna noiembrie mai păstrează, cel puţin în prima sa decadă, caracteristici ale sezonului de toamnă, dar treptat, spre sfârşitul lunii, lapoviţa şi chiar ninsoarea anunţă începutul iernii. În nopţile senine, frigul este adesea pătrunzător, iar bruma şi îngheţul la sol sunt fenomene des întâlnite. Citiți mai departe

Octombrie 1961-2020

Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, când zile în şir vremea se menţine însorită, deşi nopţile devin tot mai reci. În majoritatea zonelor ţării apare fenomenul de brumă. Citiți mai departe

Septembrie 1961-2020

Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă Citiți mai departe

August 1961-2020

Cea mai însorită şi, uneori, cea mai caldă lună de vară este luna august. Carcateristicile climatice ale acestei luni se datorează modificărilor importante ce apar în distribuţia centrilor barici de pe continentul european. Citiți mai departe

Iulie 1961-2020

Luna iulie este cea mai călduroasă lună a anului. Temperatura aerului este mai mare decât în iunie, iar gradul de instabilitate mai redus în majoritatea zonelor ţării, deoarece asupra părţii de sud-est a Europei acționează, relativ frecvent, dorsala anticiclonului Azoric, talvegul zonei depresionare din sud-vestul Asiei și, uneori, dorsala anticiclonului Nord-African. Citiți mai departe

Iunie 1961-2020

Prima lună calendaristică de vară este caracterizată, în general, printr-o alternanţă a zilelor însorite şi călduroase cu cele ploioase şi reci. Ȋn perioadele calde, nu de puţine ori, valorile termice urcă spre orele dupa-amiezii peste 30 ºC, iar în perioadele ploioase, într-un interval scurt, de câteva ore, aversele de ploaie pot aduce cantităţi de precipitaţii ce depăşesc cantităţile medii lunare. Citiți mai departe

Mai 1961-2020

Luna mai este cea mai călduroasă, dar şi cea mai instabilă lună a primăverii. Deseori, în această lună, perioade cu zilele însorite şi calde (uneori chiar caniculare) alternează cu perioade cu zile reci și ploioase, iar ploile au adesea caracter torenţial. Citiți mai departe

Aprilie 1961-2020

Luna aprilie este o lună reprezentativă de primăvară, mai stabilă decât luna precedentă, martie. Fenomenele specifice iernii sunt rar resimţite, iar fenomenele extreme de vară au o frecvență foarte redusă. Citiți mai departe

Martie 1961-2020

Prima lună calendaristică de primăvară este caracterizată, în general, printr-o vreme deosebit de schimbătoare, zilele reci şi umede alternând cu cele calde şi însorite. Citiți mai departe

Februarie 1961-2020

Ultima lună calendaristică de iarnă, februarie, păstrează multe din caracteristicile lunii ianuarie.Deși ne apropiem de echinocțiul de primăvară şi ziua creşte, iar temperatura aerului înregistrează o ușoară creștere, totuşi advecțiile maselor de aer rece din nordul, nord-estul și nord-vestul continentului European și staționarea lor determină, de cele mai multe ori, ca temperaturile să fie la fel de scăzute ca în prima lună a anului și gerurile să fie la fel de aspre Citiți mai departe

Ianuarie 1961-2020

Ianuarie este luna de iarnă caracterizată, în general, de cele mai scăzute valori minime ale temperaturii ca urmare a persistenței maselor de aer continental polar ce acoperă în această perioadă jumătatea estică a Europei. Citiți mai departe