Caracterizare climatologică multianuală 1961-2022

Septembrie


Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra celei mai mari părţi a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european.

Valorile temperaturii medii lunare înregistrează o scădere destul de mică în comparație cu ultima lună de vară, august, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a Soarelui şi nopţile mai lungi şi mai răcoroase.

Din datele înregistrate în perioada 1961–2022 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 ºC doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat în Delta Dunării şi în sud-vestul Banatului (figura 1). În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul și sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 ºC. Valori mai moderate, între 12 și 16 ºC, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 m) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 8 şi 12 ºC. În zonele montane mai înalte (peste 1500 m) aceste valori coboară până la 4 – 8 ºC, iar la altitudini de peste 2500 m se înregistrează temperaturi sub 4 ºC.

Temperatura maximă absolută a lunii septembrie în România este de 43,5 ºC și s-a înregistrat la Strehaia, în 8 septembrie 1946 (tabelul 1).

Maxima absolută de la Bucureşti este de 39,6 ºC, înregistrată în 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret (tabelul 2). La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în septembrie 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6 ºC, iar la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută este de 37,0 ºC , înregistrată în data de 1 septembrie 1952.

De-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost deosebit de caldă. În anul 2015 a fost înregistrată temperatura maximă absolută la 65 de staţii meteorologice, majoritatea valorilor depăşind 33 ºC, cele mai multe în zilele de 1, 2, 18 şi 19 septembrie, iar în anul 1949, la 47 staţii meteorologice, în zilele de 7, 8 şi 9 septembrie, majoritatea depăşind 35 ºC. Şi în anii 1986 şi 1987 s-au înregistrat maxime absolute la 22, respective 33 de staţii meteorologice. În topul anilor cu cele mai calde luni septembrie, la nivelul României, se regăsesc 1982, 1994, 2011, 2012, 2015, 2020 etc. (tabelul 3).

Temperatura minimă absolută a lunii septembrie scade la aproape toate staţiile meteorologice sub 0 ºC. Astfel, temperatura minimă absolută a acestei luni în România este de -15,0 ºC, înregistrată la stația Vf. Omu, în data de 28 septembrie 1935 (tabelul 1).

Temperatura minimă absolută la Bucureşti este -3,1 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 30 septembrie 1977. În aceeaşi zi s-a înregistat şi minima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, -2,4 ºC. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută este de -1,6 ºC şi a fost înregistrată în 28 septembrie 1906 (tabelul 2).

Cele mai multe minime absolute au fost înregistrate în anul 1977, în zilele de 29 şi 30 septembrie, la 109 staţii meteorologice. Şi septembrie 1970 a fost o lună foarte rece înregistrându-se minime absolute la 44 staţii meteorologice, în zilele de 29 și 30 septembrie. În topul anilor cu cele mai reci luni septembrie se află: 1971, 1972, 1977, 1996, 1997 etc. (tabelul 4).

Precipitaţiile din luna septembrie sunt mai reduse cantitativ, în medie, faţă de cele din lunile de vară. Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961–2022, la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că mediile lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 mm pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest, în centrul și vestul Transilvaniei, dar şi în depresiunile intramontane (figura 2). Cantiţăţi sub 30 mm sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării. Valori între 50 și 75 mm se înregistrează în Subcarpaţi, pe areale extinse din Transilvania, în Dealurile Vestice, Maramureş, în vestul și nordul Moldovei, precum și pe areale extinse din Carpați; valori de peste 75 mm se înregistrează doar în zona montană, acestea depășind 100 mm izolat, în Munții Banatului și în nordul Carpaților Orientali.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 mm, la Piatra Neamţ, în anul 1912 (tabelul 1). La Bucureşti, cantitatea totală lunară, maximă absolută, este 316,5 mm şi a fost înregistrată în septembrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret (tabelul 2). În acelaşi an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi, 287,1 mm, şi Bucureşti-Băneasa, 269,6 mm.

În topul cu cele mai ploioase luni septembrie se află anii: 1972, 1978, 1996, 2001, 2022 etc. (tabelul 5). Cele mai secetoase luni septembrie din perioada 1961 - 2022 s-au înregistrat în anii: 1961, 1965, 1973, 1986, 2011 etc. (tabelul 6).

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 161,4 mm şi a fost înregistrată la stația Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005 (tabelul 1). Tot în aceeaşi zi s-au înregistrat valorile maxime absolute ale cantității de precipitaţii căzută în 24 de ore, în septembrie, şi la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, 152,3 mm, și Bucureşti-Băneasa, 126,4 mm.


Tabelul 1. Valori absolute pe țară, înregistrate în luna septembrie, ale temperaturii maxime și minime lunare, respectiv ale cantității maxime lunare de precipitații și ale cantității maxime de precipitații căzute în 24 de ore
Parametrul Valoarea Staţia meteorologică Data de producere
Temperatura maximă absolută 43,5 °C Strehaia 8 septembrie 1946
Temperatura minimă absolută -15,0 °C Vf. Omu 28 septembrie 1935
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii 434,7 mm Piatra Neamţ septembrie 1912
Cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore 161,4 mm Bucureşti-Filaret 20 septembrie 2005


Figura 1: Temperatura medie lunară multianuală (1961-2022) - Septembrie


Figura 2: Cantitatea medie lunară de precipitații, medie multianuală (1961-2022) - Septembrie


Tabelul 2. Date referitoare la temperatura aerului (maxima și minima absolută lunară, respectiv media lunară multianuală) și la precipitațiile atmosferice (maxima absolută lunară, media lunară multianuală și maxima absolută în 24 de ore) din luna septembrie, pentru 13 stații meteorologice repartizate uniform pe teritoriul României
Temperatura aerului (°C)
Precipitații atmosferice (mm)
Stația meteorologică Maxima absolută/Anul Media lunară multianuală (1961-2022) Minima absolută/Anul Cantitatea lunară maximă absolută/Anul Cantitatea lunară, medie multianuală (1961-2022) Cantitatea maximă absolută căzută în 24 ore/Anul
Bucureşti-Filaret 39,6/1946 18,0 -1,6/1906 316,5/2005 50,7 161,4/2005
Buzău 37,0/1946 17,7 -2,0/1977 174,8/1912 40,3 69,2/1999
Ceahlău Toaca 24,0/2015 6,0 -9,6/1977 120,7/2001 46,2 52,0/1989
Cluj-Napoca 34,4/2008 14,5 -3,0/1939 137,6/2015 44,8 41,7/1978
Constanţa 35,0/1952 (Constanţa Aero) 18,8 -0,6/1941 (Constanţa Aero) 149,8/2005 36,8 69,4/2016
Craiova 40,1/1946 17,6 -3,0/1906 160,6/2014 44,4 91,5/1968 (Craiova Balta Verde)
Iaşi 38,0/1946 16,1 -3,5/1921; 1931 (Iaşi Copou) 183,5/1996 48,5 107,9/1981
Satu Mare 37,3/1946 15,3 -4,7/1970 146,0/2022 50,3 56,4/1952
Semenic 27,6/2015 9,3 -6,2/1959 256,3/1976 105,6 81,5/2014
Tg. Mureş 38,2/1946 14,9 -3,3/1970 127,4/1978 48,2 53,0/1912
Timişoara 39,7/1946 16,8 -1,9/1970 146,6/2001 46,6 52,6/2005
Vf. Omu 19,2/1993 2,9 -15,0/1935 237,8/1941 67,7 65,4/1955
Vlădeasa 1800 24,9/2015 6,5 -8,8/1970 342,0/2001 96,0 79,4/2017



Tabelul 3. Topul anilor cu cele mai calde luni septembrie din România, din perioada 1961-2022
Nr. crt. Anul Temperatura medie lunară (ºC) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC)
1 1994 18,8 4,1
2 2011 17,8 3,1
3 2012, 2020 17,6 2,9
4 2015 17,5 2,8
5 1982 17,3 2,6
6 1987 16,9 2,2
7 1975 16,6 1,9
8 1963, 2016, 2019 16,4 1,7
9 1967, 1999, 2009 16,2 1,5
10 1965 16,1 1,4



Tabelul 4. Topul anilor cu cele mai reci luni septembrie din România, din perioada 1961-2022
Nr. crt. Anul Temperatura medie lunară (ºC) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC)
1 1996 11,8 -3,0
2 1972 12,4 -2,4
3 1971 12,6 -2,2
4 1977 12,7 -2,1
5 1997 12,8 -2,0
6 1978 12,9 -1,9
7 1990 13,2 -1,6
8 1980 13,3 -1,5
9 1976 13,5 -1,3
10 1995, 2007, 2013 13,7 -1,1



Tabelul 5. Topul anilor cu cele mai ploioase luni septembrie din România, din perioada 1961-2022
Nr. crt. Anul Cantitatea lunară de precipitații (mm) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%)
1 2001 115,2 97
2 1978 109,6 87
3 1996 104,2 78
4 1972 102,1 74
5 2022 96,5 65
6 1998 96,3 64
7 2005 91,6 56
8 1971 89,8 53
9 1968 88,2 51
10 1995 86,9 48



Tabelul 6. Topul anilor cu cele mai secetoase luni septembrie din România, din perioada 1961-2022
Nr. crt. Anul Cantitatea lunară de precipitații (mm) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%)
1 1961 3,8 -94
2 2011 11,8 -80
3 1986 14,6 -75
4 1973 19,1 -67
5 1965 19,9 -66
6 1982 20,7 -65
7 1987 21,4 -63
8 1975, 1985 21,8 -63
9 2018 26,1 -55
10 1970 26,3 -55