Caracterizare climatologică multianuală 1961-2020

Septembrie

Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european.

Valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară, august, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a Soarelui şi nopţile mai lungi şi mai răcoroase.

Din datele înregistrate în perioada 1961–2020 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 ºC doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat în Delta Dunării şi sud-vestul Banatului. În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul și sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 ºC. Valori mai moderate, între 12 și 16 ºC, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 m) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 8 şi 12 ºC. În zonele montane mai înalte (peste 1500 m) aceste valori coboară până la 4 – 8 ºC, iar la altitudini de peste 2500 m se înregistrează temperaturi sub 3 ºC (fig. 1).

Temperatura maximă absolută lunară a lunii septembrie în România este de 43,5 ºC și s-a înregistrat la Strehaia, în 8 septembrie 1946 (tabelul 1).

Maxima absolută de la Bucureşti a fost de 39,6 ºC, înregistrată în 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret (tabelul 2). La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în septembrie 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6ºC, iar la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută a lunii septembrie este de 37,0 ºC , înregistrată în data de 1 septembrie 1952.

De-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă. În anul 2015 a fost înregistrată temperatura maximă absolută la 65 de staţii meteorologice, majoritatea valorilor depăşind 33 ºC, cele mai multe în zilele de 1, 2, 18 şi 19 septembrie, iar în anul 1949, la 47 staţii meteorologice, în zilele de 7, 8 şi 9 septembrie, majoritatea depăşind 35 ºC. Şi în anii 1986 şi 1987 s-au înregisatrat maxime absolute la 22, respective 33 de staţii meteorologice. În topul anilor cu cele mai calde luni septembrie la nivelul României se regăsesc 1994, 2011, 2012, 2015, 2020 etc. (tabelul 3).

Temperatura minimă absolută a lunii septembrie scade la aproape toate staţiile meteorologice sub 0 ºC. Astfel, temperatura minimă absolută a acestei luni, pe ţară este de -15,0 ºC, înregistrată la stația Vf. Omu în data de 28 septembrie 1935 (tabelul 1).

Temperatura minimă absolută la Bucureşti este -3,1 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 30 septembrie 1977. În aceeaşi zi s-a înregistat şi minima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, -2,4 ºC. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută este de -1,6 ºC şi a fost înregistrată în 28 septembrie 1906 (tabelul 2).

Cele mai multe minime absolute au fost înregistrate în anul 1977, în zilele de 29 şi 30 septembrie, la 109 staţii meteorologice. Şi anul 1970 a fost caracterizat de o lună septembrie foarte rece, înregistrându-se minime absolute la 44 staţii meteorologice, în zilele de 29 și 30 septembrie. Alți ani cu luni septembrie foarte reci au fost: 1971, 1972, 1978, 1996, 1997 etc. (tabelul 4).

Precipitaţiile din luna septembrie sunt mai reduse cantitativ, în medie, faţă de cele din lunile de vară. Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961–2020, la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că mediile lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 mm pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest, în centrul și vestul Transilvaniei, dar şi în depresiunile intramontane. Cantiţăţi sub 30 mm sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării şi vestul Transilvaniei. Valori între 50 și 75 mm se înregistrează în Subcarpaţi, pe areale extinse din Transilvania, în Dealurile Vestice, Maramureş, vestul și nordul Moldovei; cantități medii de peste 75 mm se înregistrează doar în zona montană, acestea depășind 100 mm izolat, în zonele montane din Banat, dar şi la altitudini de peste 2000 m (figura 2).

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 mm, la Piatra Neamţ, în anul 1912 (tabelul 1). La Bucureşti, cantitatea totală lunară, maximă absolută, este 316,5 mm şi a fost înregistrată în septembrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În acelaşi an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi, 287,1 mm, şi Bucureşti-Băneasa, 269,6 mm.

Exemple de ani în care luna septembrie a fost caracterizată de precipitaţii abundente, înregistrându-se valori maxime absolute ale cantităţii lunare de precipitaţii au fost: 1972, 1978, 1996, 2001, 2005 etc. (tabelul 5). Ani cu luni septembrie secetoase au fost: 1961, 1965, 1973, 1986, 2011 etc. (tabelul 6).

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 161,4 mm şi a fost înregistrată la stația Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005 (tabelul 1). Tot în aceeaşi zi s-au înregistrat valorile maxime absolute ale cantității de precipitaţii căzută în 24 de ore, în septembrie, şi la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, 152,3 mm, și Bucureşti-Băneasa, 126,4 mm.

Tabelul 1. Valori absolute pe țară, înregistrate în luna septembrie, ale temperaturii maxime și minime lunare, respectiv ale cantității maxime lunare de precipitații și ale cantității maxime de precipitații căzute în 24 de ore
Parametrul	Valoarea	Staţia meteorologică	Data de producere
Temperatura maximă absolută	43,5 °C	Strehaia	8 septembrie 1946
Temperatura minimă absolută	-15,0 °C	Vf. Omu	28 septembrie 1935
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii	434,7 mm	Piatra Neamţ	septembrie 1912
Cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore	161,4 mm	Bucureşti-Filaret	20 septembrie 2005

Figura 1: Temperatura medie lunară multianuală (1961-2020) - Septembrie

Figura 2: Cantitatea medie lunară de precipitații, medie multianuală (1961-2020) - Septembrie

Tabelul 2. Date referitoare la temperatura aerului (maxima și minima absolută lunară, respectiv media lunară multianuală) și la precipitațiile atmosferice (maxima absolută lunară, media lunară multianuală și maxima absolută în 24 de ore) din luna septembrie, pentru 13 stații meteorologice repartizate uniform pe teritoriul României
	Temperatura aerului (°C)			Precipitații atmosferice (mm)
Stația meteorologică	Maxima absolută/Anul	Media lunară multianuală (1961-2020)	Minima absolută/Anul	Cantitatea lunară maximă absolută/Anul	Cantitatea lunară, medie multianuală (1961-2020)	Cantitatea maximă absolută căzută în 24 ore/Anul
Bucureşti-Filaret	39,6/1946	18,0	-1,6/1906	316,5/2005	51,7	161,4/2005
Buzău	37,0/1946	17,7	-2,0/1977	174,8/1912	40,9	69,2/1999
Ceahlău Toaca	24,0/2015	6,0	-9,6/1977	120,7/2001	45,8	52,0/1989
Cluj-Napoca	34,4/2008	14,5	-3,0/1939	137,6/2015	44,3	41,7/1978
Constanţa	35,0/1952 (Constanţa Aero)	18,7	-0,6/1941 (Constanţa Aero)	149,8/2005	36,4	69,4/2016
Craiova	40,1/1946	17,6	-3,0/1906	160,6/2014	44,0	91,5/1968 (Craiova Balta Verde)
Iaşi	38,0/1946	16,1	-3,5/1921; 1931 (Iaşi Copou)	183,5/1996	48,5	107,9/1981
Satu Mare	37,3/1946	15,3	-4,7/1970	143,4/2001	48,8	56,4/1952
Semenic	27,6/2015	9,3	-6,2/1959	256,3/1976	104,9	81,5/2014
Tg. Mureş	38,2/1946	15,0	-3,3/1970	127,4/1978	47,1	53,0/1912
Timişoara	39,7/1946	16,8	-1,9/1970	146,6/2001	45,7	52,6/2005
Vf. Omu	19,2/1993	2,9	-15,0/1935	237,8/1941	67,2	65,4/1955
Vlădeasa 1800	24,9/2015	6,5	-8,8/1970	342,0/2001	93,6	79,4/2017

Tabelul 3. Topul anilor cu cele mai calde luni septembrie din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt.	Anul	Temperatura medie lunară (ºC)	Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (ºC)
1	1994	18,8	4,0
2	2011	17,8	3,0
3	2012, 2020	17,6	2,8
4	2015	17,5	2,7
5	1982	17,3	2,5
6	1987	16,9	2,1
7	1975	16,6	1,8
8	1963, 2016, 2019	16,4	1,6
9	1967, 1999, 2009	16,2	1,4
10	1965	16,1	1,3

Tabelul 4. Topul anilor cu cele mai reci luni septembrie din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt.	Anul	Temperatura medie lunară (ºC)	Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (ºC)
1	1996	11,8	-3,0
2	1972	12,4	-2,4
3	1971	12,6	-2,2
4	1977	12,7	-2,1
5	1997	12,8	-2,0
6	1978	12,9	-1,9
7	1990	13,2	-1,6
8	1980	13,3	-1,5
9	1976	13,5	-1,3
10	1995, 2007, 2013	13,7	-1,1

Tabelul 5. Topul anilor cu cele mai ploioase luni septembrie din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt.	Anul	Cantitatea lunară de precipitații (mm)	Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (%)
1	2001	115,3	110
2	1978	109,6	100
3	1996	104,2	90
4	1972	102,1	86
5	1998	96,3	76
6	2005	91,6	67
7	1971	89,8	64
8	1968	88,2	61
9	1995	86,9	58
10	2015	84,2	54

Tabelul 6. Topul anilor cu cele mai secetoase luni septembrie din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt.	Anul	Cantitatea lunară de precipitații (mm)	Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (%)
1	1961	3,8	-93
2	2011	11,8	-78
3	1986	14,6	-73
4	1973	19,1	-65
5	1965	20,0	-64
6	1982	20,7	-62
7	1987	21,3	-61
8	1975, 1985	21,8	-60
9	1970	26,3	-52
10	2009	26,4	-52

Notă: Topurile din tabelele 3 - 6 au fost întocmite pe baza datelor de la staţii meteorologice care au date disponibile în perioada 1961-2020 (129 de staţii meteorologice pentru topurile privind temperatura şi 128 pentru cele privind cantitatea de precipitaţii)