Caracterizare climatologică multianuală 1961-2020

Mai

Luna mai este cea mai călduroasă, dar şi cea mai instabilă lună a primăverii. Deseori, în această lună, perioade cu zilele însorite şi calde (uneori chiar caniculare) alternează cu perioade cu zile reci și ploioase, iar ploile au adesea caracter torenţial.

Aceste modificări bruşte ale vremii se produc din cauza poziției centrilor barici de pe continentul european, ţara noastră fiind influenţată fie de cicloni mediteraneeni sau de dorsala anticiclonului azoric, fie de maximul barometric est-european sau, mai rar, chiar de anticiclonul nord-african.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961 – 2020 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961 - 2020) are valori mai mari de 18ºC în extremitatea sud-vestică a Olteniei. Valori medii lunare între 16 şi 18 ºC sunt caracteristice zonelor de câmpie (Câmpia de Vest, Câmpia Română, Câmpia Moldovei) și luncă, zonelor joase din Dobrogea şi a celor din Delta Dunării. Valori medii între 12 şi 16ºC se întâlnesc în Dealurile Vestice, în Maramureș, Bucovina, în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Subcarpații Olteniei și Munteniei, dar şi în zonele subcarpatice ale Moldovei și în Podişul Central Moldovenesc. În zona montană, dar şi în depresiuni intramontane, valorile temperaturii medii se situează între 6 şi 12 ºC. La altitudini de peste 1700 m, mediile de temperatură sunt între 2 și 6 ºC şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2500 m altitudine) se înregistrează, în medie, temperaturi sub 2 ºC (fig.1).

Temperatura maximă absolută a lunii mai în România este 40,8ºC, înregistrată la Mărculeşti (jud. Călăraşi), în 27 mai 1950. În aceeaşi zi, s-au înregistrat maximele absolute la stațiile meteorologice București-Filaret (36,6 oC) și București-Afumați (35,5 oC). Menţionăm că în perioada 25-28 mai 1950, mai ales în jumătatea de sud a României, în Transilvania, în centrul şi sudul Moldovei, temperatura maximă absolută a depăşit 32,0ºC la peste 35 de staţii meteorologice.

Temperatura maximă absolută a lunii mai, la Bucureşti, este de 36,9ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 13 mai 1958.

Ani în care s-au înregistrat valori mari ale temperaturii maxime absolute în luna mai, majoritatea peste 30ºC, sunt: 2006, 1996, 1969, 1958, 1950, etc.

Temperatura minimă absolută a lunii mai în România este -16,0ºC, înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 14 şi 15 mai 1940.

Temperaturi minime foarte scăzute, în luna mai, s-au mai înregistrat şi în anii: 2007, 1995, 1988, 1976, 1965, 1952. Anul 2007 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 37, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, mai ales în zilele de 2 şi 3 mai, în cea mai mare parte, valorile fiind sub 0,0ºC, iar în zona montană sub -11,0ºC (-11,2ºC la Călimani şi -11,8 ºC la Ceahlău Toaca).

La Bucureşti, minima absolută a lunii mai este -1,1ºC, înregistrată în data de 3 mai 2007, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La stațiile meteorologice București-Filaret și București-Afumați, temperatura minimă absolută este -0,2 oC, în data de 7 mai 1915 și respectiv -0,1 oC, în data de 11 mai 1953.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna mai se remarcă prin creşterea intensităţii acestora, ca urmare a apariţiei averselor de ploaie, însoţite uneori şi de descărcări electrice.

Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2020 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din luna mai sunt mai mici de 50 mm doar în Dobrogea. În Câmpia Română şi Câmpia de Vest, în Podișul Moldovei și vestul Transilvaniei, mediile de precipitaţii sunt cuprinse între 50 şi 75 mm. În cea mai mare parte a Transilvaniei, în Maramureș, în Bucovina, în zonele subcarpatice și în zonele montane joase, precipitațiile medii multianuale se situează în întervalul 75-125 mm. În zona montană înaltă din Carpații Meridionali și din nordul Carpaților Orientali acestea depăşesc 125-150 mm (fig. 2).

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din mai, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 367,6 mm, la Vf. Omu, în anul 1941.

La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din mai este de 259,7 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1971. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, aceasta fiind 247,7 mm. La Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a cantității de precipitaţii este 233,4 mm, înregistrată în 2012.

Menţionăm şi câțiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna mai, multe dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor: 1970, 1971, 1991, 2012, 2019.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 146,7 mm, înregistrată la Sinaia Oraş, în 24 mai 1993.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 86,0 mm, înregistrată în 29 mai 1997, la Bucureşti-Afumaţi.

În aceeaşi zi, s-a înregistrat maxima absolută și la stația meteorologică Bucureşti-Băneasa (61,9 mm). La stația București-Filaret, maxima absolută s-a înregistrat în data de 4 mai 2014 și este de 64,8 mm.

Tabelul 1. Valori absolute pe țară, înregistrate în luna mai, ale temperaturii maxime și minime lunare, respectiv ale cantității maxime lunare de precipitații și ale cantității maxime de precipitații căzute în 24 de ore
Parametrul	Valoarea	Staţia meteorologică	Data de producere
Temperatura maximă absolută	40,8°C	Mărculeşti (jud. Călăraşi)	27 mai 1950
Temperatura minimă absolută	-16,0ºC	Vf. Omu	14,15 mai 1940
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii	367,6 mm	Vf. Omu	mai 1941
Cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore	146,7 mm	Sinaia Oraş	24 mai 1993

Figura 1: Temperatura medie lunară multianuală (1961-2020) - Mai

Figura 2: Cantitatea medie lunară de precipitații, medie multianuală (1961-2020) - Mai

Tabelul 2. Date referitoare la temperatura aerului (maxima și minima absolută lunară, respectiv media lunară multianuală) și la precipitațiile atmosferice (maxima absolută lunară, media lunară multianuală și maxima absolută în 24 de ore) din luna mai, pentru 13 stații meteorologice repartizate uniform pe teritoriul României
	Temperatura aerului (°C)			Precipitații atmosferice (mm)
Stația meteorologică	Maxima absolută/Anul	Media lunară multianuală (1961-2020)	Minima absolută/Anul	Cantitatea lunară maximă absolută/Anul	Cantitatea lunară, medie multianuală (1961-2020)	Cantitatea maximă absolută căzută în 24 ore/Anul
București-Filaret	36,6/1950	17,5	-1,0/1886	259,7/1971	71,2	64,8/2014
Buzău	37,3/1950	17,1	-2,0/1915	213,0/2012	68,8	90,5/1976
Ceahlău Toaca	21,3/2006	4,9	-11,8/2007	193,5/2010	80,8	39,5/1993
Cluj-Napoca	32,5/1924	14,6	-3,5/1935 (Cluj Someşeni)	168,4/1970	73,2	49,5/1966
Constanța	36,9/1969	16,1	1,0/1950	134,5/2012	41,5	60,1/2012
Craiova	35,3/1950	16,9	-2,0/1938	221,0/1894	66,6	60,0/1990
Iași	36,4/1950	16,4	-3,0/1935	205,9/1991	61,2	68,2/1991
Satu Mare	35,0/1889	15,8	-4,9/2007	132,8/2019	65,3	65,2/1937
Semenic	23,7/1969	8,1	-6,4/1978	304,3/1966	135,8	77,5/1973
Tg. Mureș	34,4/1950	15,4	-3,7/2007	187,2/1970	73,5	51,1/1970
Timișoara	35,1/2008	16,7	-5,0/1935	166,2/1970	62,5	79,5/2014
Vf. Omu	16,6/1986	0,7	-16,0/1940	367,6/1941	107,9	71,2/1966
Vlădeasa 1800	21,2/1968	5,0	-9,6/1978	209,3/1984	116,3	48,0/1962

Tabelul 3. Topul anilor cu cele mai calde luni mai din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt.	Anul	Temperatura medie lunară (ºC)	Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (ºC)
1	2003	18,4	3,6
2	2018	17,3	2,5
3	1996	16,8	2,0
4	1968, 2007	16,7	1,9
5	2002, 2013	16,6	1,8
6	1969	16,4	1,6
7	1985	16,1	1,3
8	1986, 2000	16,0	1,2
9	1983	15,9	1,1
10	2015	15,7	0,9

Tabelul 4. Topul anilor cu cele mai reci luni mai din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt.	Anul	Temperatura medie lunară (ºC)	Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (ºC)
1	1991	11,5	-3,3
2	1980	12,0	-2,8
3	1978	12,2	-2,6
4	1961	12,3	-2,5
5	1970	12,5	-2,3
6	1964	12,6	-2,2
7	1974	12,7	-2,1
8	1987	12,8	-2,0
9	1965	13,0	-1,8
10	1981, 2004	13,3	-1,5

Tabelul 5. Topul anilor cu cele mai ploioase luni mai din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt.	Anul	Cantitatea lunară de precipitații (mm)	Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (%)
1	1970	135,8	105
2	1991	129,8	96
3	2012	128,6	94
4	1971	118,3	79
5	2019	116,9	77
6	2014	115,7	75
7	1980	112,1	69
8	1978	110,3	67
9	2010	106,1	60
10	1961	105,2	59

Tabelul 6. Topul anilor cu cele mai secetoase luni mai din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt.	Anul	Cantitatea lunară de precipitații (mm)	Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (%)
1	1986	31,5	-52
2	2000	32,5	-51
3	1982	32,9	-50
4	1992	39,4	-40
5	1969	39,5	-40
6	1962	41,8	-37
7	2002	43,4	-34
8	2003	44,1	-33
9	2001	46,1	-30
10	1976	49,4	-25

Notă: Topurile din tabelele 3 - 6 au fost întocmite pe baza datelor de la staţii meteorologice care au date disponibile în perioada 1961-2020 (129 de staţii meteorologice pentru topurile privind temperatura şi 128 pentru cele privind cantitatea de precipitaţii)