Caracterizare climatologică
Martie 2025
Temperatura medie a lunii martie 2025 a avut valori cuprinse între -3,0 °C, la stația meteorologică Vf. Omu și 10,9 °C, la Oravița și Moldova Veche (figura 1). Cele mai mari valori, peste 10 °C, s-au înregistrat în sud-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Olteniei, în lunca Dunării și în zona Municipiului București. Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 8 și 10 °C în cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei, Banatului, Crișanei și Dobrogei, în Delta Dunării, în zonele joase din Transilvania, în nordul, estul și sudul Moldovei și pe areale restrânse din Maramureș.
În restul regiunilor extracarpatice și a celor din interiorul arcului carpatic, acestea au variat, în general, între 6 și 8 °C. În majoritatea zonelor montane, mediile lunare au avut valori între 2 și 6 °C, iar în zona montană înaltă, sub 2 °C. La altitudini peste 1800 - 2000 m, acestea au fost negative, ajungând la valori mai mici de -2 °C.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară1 din martie 2025 a avut valoarea de 8,7 °C. Astfel, martie 2025 a fost cea mai caldă din intervalul 1901 - 2025, media pe țară fiind cu 3,5 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (figurile 2 și 3). Recordul anterior, de 8,5 °C, a fost înregistrat în martie 1990.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară2 calculată din datele de la 129 de stații meteorologice, din luna martie 2025 a avut valoarea de 7,7 °C, fiind cu 3,7 °C mai mare față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (figurile 4 și 5). Astfel, și în intervalul 1961 -2025, martie 2025 a fost cea mai caldă lună.
Temperatura medie lunară a aerului în București din martie 2025 a avut valoarea de 10,3 °C (București-Filaret), fiind cu 3,4 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (figurile 6 și 7). Astfel, martie 2025 a fost a doua cea mai caldă lună martie în București, după martie 1990, când media lunară de temperatură a avut valoarea de 10,6 °C.
Abaterea temperaturii medii a aerului din luna martie 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost pozitivă la toate stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie și a avut valori ≥ 3 °C. La 105 stații meteorologice, cele mai multe situate în Moldova, Oltenia, Muntenia, Transilvania, Dobrogea și în Delta Dunării, abaterea a avut valori peste 4 °C. La 19 stații meteorologice, majoritatea din Moldova și din zona montană, abaterea a avut valori de peste 5 °C. Valoarea maximă a acesteia, 5,7 °C, s-a înregistrat la stația meteo Bisoca (jud. Buzău).
Analizând încadrarea în clase de severitate termice a temperaturii medii lunare din martie 2025 (figura 8), se poate observa că regimul termic a fost foarte cald, dar mai ales extrem de cald, în toată țara.
Temperatura maximă lunară din martie 2025, înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 28,8 °C, la Călărași, în ziua de 15 martie.
În luna martie 2025 a fost depășită temperatura maximă absolută lunară, la o stație meteorologică (tabelul 1).
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura maximă lunară (°C), maximă absolută | Data de producere | Temperatura maximă lunară (°C), martie 2025 | Data de producere |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Vlădeasa-1800 | 12,8 | 24.03.1991 | 12,9 | 07.03.2025 |
Temperatura minimă lunară -19,0 °C, s-a înregistrat la stația meteorologică Vf. Omu, în ziua de 18 martie.
Deși martie 2025 a fost o lună foarte caldă, în majoritatea regiunilor țării s-au înregistrat și zile cu îngheț, însă numărul acestora a fost în general mai mic decât media intervalului de referință 1991 - 2020.
Zile cu îngheț (temperatura minimă ≤ 0 °C ) s-au înregistrat în aproape toată țara, mai puțin pe litoral. În majoritatea regiunilor s-au înregistrat între 6 – 15 zile (figura 9). Cele mai multe zile cu îngheț, peste 16 , s-au înregistrat în zona montană. Izolat, în zona montană înaltă, s-au înregistrat peste 25 de zile cu îngheț.
Analiza abaterii numărului de zile cu îngheț din martie 2025 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică o anomalie negativă în cea mai mare parte a țării (figura 10). Cele mai mari valori ale abaterii negative, de peste 12 zile, s-au înregistrat în zona montană. În cea mai mare parte a țării, abaterea negativă a avut, în general, valori de 2 – 6 zile, iar pe areale din Moldova, Dobrogea și din zonele submontane, între 7 – 12 zile. Pe areale restrânse din lunca Dunării, din Bărăgan și din nordul Crișanei, s-au înregistrat abateri pozitive, de 2 – 3 zile. Pe areale din sudul Olteniei, sudul, centrul și estul Munteniei, vestul Maramureșului și local, în celelalte regiuni, numărul de zile cu îngheț a avut valori normale perioadei, abaterile fiind aproape nule.
Cantitatea totală de precipitații din luna martie 2025 a avut valori peste 50 mm în Maramureș, în cea mai mare parte a Crișanei, Transilvaniei și Olteniei, în nord-vestul și sudul Banatului, în nord-vestul Munteniei, în centrul și vestul Moldovei și în zona montană (figura 11). Pe areale extinse din Crișana și Maramureș, precum și în nord-vestul Olteniei, s-au înregistrat valori între 76 - 100 mm. În majoritatea zonelor montane, valorile înregistrate au depășit 100 mm, iar local, în Carpații Meridionali și în cei Orientali, s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 150 – 200 mm. În restul țării, cantitatea lunară de precipitații a avut valori sub 40 mm, iar pe areale extinse din sud-estul țării, sub 20 mm. Cele mai mici valori, sub 5 mm, s-au înregistrat în Dobrogea și în Delta Dunării. Cea mai mare cantitate lunară, respectiv 216,7 mm, s-a înregistrat la stația meteorologică Straja (jud. Hunedoara). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 105,7 mm și s-a înregistrat la stația meteo Țarcu, în ziua de 29 martie.
Cantitatea totală de precipitații medie pe țară3 din luna martie 2025 a avut valoarea de 50,3 mm, fiind cu 27,7 % mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Abaterea cantității de precipitații din luna martie 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), calculată în procente, a fost pozitivă la majoritatea stațiilor meteorologice (109 stații) din rețeaua națională de observație. Cea mai mare valoare a abaterii pozitive a fost 224,7 %, la Săcuieni (jud. Bihor). Abateri negative s-au înregistrat la 37 de stații meteorologice, majoritatea situate în Muntenia, Dobrogea, Moldova și Delta Dunării. Cea mai mare valoare a abaterii negative a fost 88,2 %, la Hârșova (jud. Constanța).
Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților lunare de precipitații din martie 2025, se observă că regimul pluviometric a fost excedentar în cea mai mare parte a țării (figura 12). Acesta a fost foarte excedentar și extrem de excedentar în nord-vestul Crișanei, vestul, nordul și estul Maramureșului și pe areale restrânse din Moldova, Banat, Oltenia, Transilvania și din zona montană. În sud-estul țării și local, în Banat, Oltenia și Transilvania, acesta a fost deficitar. Pe areale extinse din Dobrogea și local, în estul extrem al Munteniei și în Delta Dunării, regimul pluviometric a fost foarte deficitar și extrem de deficitar, iar în restul țării s-a încadrat în limite normale.
În luna martie 2025 a fost depășită cantitatea maximă absolută de precipitații căzută în 24 de ore, la trei stații meteorologice (tabelul 2).
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea de precipitații în 24 de ore (mm), maximă absolută | Data de producere | Cantitatea de precipitații maximă în 24 de ore (mm), martie 2025 | Data de producere |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Cuntu | 41,7 | 19.03.2017 | 52,5 | 29.03.2025 |
| 2 | Întorsura Buzăului | 30,7 | 23.03.2007 | 34,9 | 29.03.2025 |
| 3 | Țarcu | 34,1 | 23.03.2020 | 105,7 | 29.03.2025 |
Cu toate că martie 2025 a fost o lună foarte caldă, în multe zone din țară, stratul de zăpadă s-a menținut, iar la unele stații s-a depus strat nou.
Astfel, grosimea maximă a stratului de zăpadă din luna martie 2025 a depășit 90 cm la unele stații din zona montană (figura 13). Cea mai mare valoare, 106 cm, s-a înregistrat la stația meteo Lăcăuți (Carpații de Curbură). În majoritatea zonelor montane s-au înregistrat valori cuprinse între 30 și 70 cm, excepție făcând Munții Apuseni, unde stratul de zăpadă a avut grosimea maximă sub 20 cm. În Oltenia, Muntenia, Moldova și Transilvania, grosimea stratului de zăpadă a avut în general valori sub 5 cm, iar pe areale extinse stratul de zăpadă a fost discontinuu. Izolat, a fost înregistrat strat de zăpadă cu grosimea de 1-2 cm și în Dobrogea și în sudul Banatului și al Maramureșului.
În general, specific unui anotimp de tranziție, luna martie este caracterizată de o vreme deosebit de schimbătoare, zilele reci și umede alternând cu cele calde și însorite. Acest fapt se datorează, în principal, schimbărilor bruște ale maselor de aer, ca urmare a circulației meridionale, indusă de meandrarea curentului de altitudine (jet-stream), ce determină advecția maselor de aer polar până spre Bazinul Mediteranean, dislocând masele de aer cald spre latitudini ridicate.
Deși în general în martie mediile lunare de temperatură au valori sub 6 °C, în această perioadă a anului se pot produce advecții de aer foarte cald și umed, care să genereze instabilitate atmosferică și implicit apariția fenomenelor extreme tipice perioadei convective (furtuni, ploi torențiale și căderi de grindină). O situație similară s-a produs și în martie 2025. Astfel, în a doua decadă a lunii, pe teritoriul țării noastre s-a produs o advecție de aer cald și umed dinspre bazinul Mării Mediterane, ca urmare a cuplajului dintre talvegul unui ciclon foarte bine dezvoltat în jumătatea nord-vestică a Europei și o zonă de presiune atmosferică ridicată aflată în est și sud-est. Pe fondul acestui context sinoptic, mai ales în ziua de 13 martie 2025, s-au produs furtuni ce au generat și căderi de grindină.
Astfel, s-au înregistrat căderi de grindină în Oltenia, Muntenia, Maramureș, Crișana și în zona montană (figura 14).
Au fost identificate 17 localități în care a căzut grindină, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior. Astfel, pe lângă măsurătorile realizate la stațiile meteorologice din rețeaua națională a Administrației Naționale de Meteorologie, au fost utilizate și informații provenite de pe grupurile Furtuni România, Meteoplus și Oltenia Weather Alert (vezi date).
Cele mai multe căderi de grindină s-au înregistrat în județele Gorj și Vâlcea.
Diametrul maxim al greloanelor de grindină a fost de 1,0 cm, măsurat la stațiile meteorologice Alexandria și Întorsura Buzăului, precum și în localitățile Șindrești (Comuna Dumbrăvița) și Cavnic din județul Maramureș.
Colectiv de lucru - Direcția de Climatologie: Adrian Irașoc, Vlad Amihăesei, Monica Gabriela Paraschiv, Mădălina Moise, Alexandru Dumitrescu