Caracterizare climatologică
Februarie 2025
Temperatura medie a lunii februarie 2025 a avut valori cuprinse între -11,7 °C, la stația meteorologică Vf. Omu și 2,2 °C, la Moldova Veche (figura 1). Cele mai mari valori, peste 2 °C, s-au înregistrat local, în sud-vestul Banatului. Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 0 și 2 °C în cea mai mare parte a Banatului și a Crișanei, pe areale din vestul și centrul Maramureșului, în sud-vestul Olteniei, local, în Transilvania, precum și de-a lungul litoralului Mării Negre.
În restul regiunilor extracarpatice și din interiorul arcului carpatic, acestea au variat, în general, între -4 și 0 °C, cu valori mai scăzute în Moldova și Muntenia. În majoritatea zonelor montane, mediile lunare au avut valori între -8 și -4 °C, iar în zona montană înaltă, sub -8 °C și izolat, sub -10 °C.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară1 din februarie 2025 a avut valoarea de -0,9 °C. Astfel, februarie 2025 a fost o lună rece, media pe țară fiind cu 1,9 °C mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (figurile 2 și 3).
Temperatura medie lunară a aerului pe țară2 calculată din datele de la 129 de stații meteorologice, din luna februarie 2025 a avut valoarea de -1,8 °C, fiind cu 1,9 °C mai mică față de mediana intervalului 1991 – 2020 (figurile 4 și 5).
Temperatura medie lunară a aerului în București din februarie 2025 a avut valoarea de -0,6 °C (București-Filaret), fiind cu 2,6°C mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (figurile 6 și 7).
Abaterea temperaturii medii a aerului din luna februarie 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost negativă la cele mai multe stații meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie (125 de stații). La 38 de stații meteorologice, majoritatea situate în Muntenia, Dobrogea și în zona montană, abaterea negativă a avut valori peste 1,5 °C. La 20 de stații meteorologice din aceste regiuni, abaterea negativă a avut valori de peste 2 °C. Valoarea maximă a acesteia, 3,5 °C, s-a înregistrat la stația meteo Oltenița (jud. Călărași). Abateri pozitive s-au înregistrat la 26 de stații meteorologice din Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania, cea mai mare valoare, de 0,8 °C, înregistrându-se la Turda (jud. Cluj) și Vf. Țarcu (jud. Caraș-Severin).
Analizând încadrarea în clase de severitate termice a temperaturii medii lunare din februarie 2025 (figura 8), se poate observa că regimul termic s-a încadrat în limite normale în cea mai mare parte a țării. Acesta a fost rece în majoritatea zonelor din Muntenia și Dobrogea, în estul Olteniei, pe areale din jumătatea nordică a Moldovei și în unele zone montane.
Temperatura maximă lunară din februarie 2025, înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 17,9 °C, la Gurahonț (jud. Arad), în ziua de 27 februarie.
Temperatura minimă lunară -22,5 °C, s-a înregistrat la stația meteorologică Întorsura Buzăului (jud. Covasna), în ziua de 22 februarie (figura 9).
În luna februarie 2025 s-a produs o advecție de aer rece pe componentă nord-nord-estică, sub acțiunea unui centru baric de presiune ridicată (Anticiclonul Est-European), fapt ce a determinat înregistrarea unor valori termice sub pragul de ger pe areale extinse din România. Astfel, în aproape toate regiunile s-au înregistrat minime diurne sub -12 °C (figura 9). În zona montană înaltă și în unele depresiuni intramontane s-au înregistrat valori ale temperaturii minime sub -21 °C. Remarcabile sunt valorile foarte scăzute din sudul României (până la -20,9 °C în lunca Dunării), a căror producere a fost favorizată de prezența unui strat de zăpadă consistent care, prin proprietățile sale (albedo ridicat), a determinat pierderi radiativ-calorice semnificative.
O caracteristică importantă a acestei luni a fost numărul mare de zile cu îngheț și zile de iarnă, în majoritatea regiunilor țării.
Zile cu îngheț (temperatura minimă ≤ 0 °C ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, în majoritatea regiunilor acestea fiind în număr de 21 – 25 de zile (figura 10). Cele mai multe zile cu îngheț (peste 25) s-au înregistrat în zona montană, în jumătatea nordică a Moldovei, pe areale extinse din Transilvania, în estul Maramureșului și local, în nord-vestul Munteniei. Pe areale restrânse din vestul și sud-vestul țării, precum și pe litoral, s-au înregistrat valori ≤ 20 zile.
Analiza abaterii numărului de zile cu îngheț din februarie 2025 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică o anomalie pozitivă în toată țara, mai puțin în zona montană, unde acest parametru s-a încadrat în limite normale (figura 11). Cele mai mari valori ale abaterii, de peste 6 zile, s-au înregistrat pe areale restrânse din lunca Dunării, în sudul și estul Dobrogei și local, în Moldova și în Delta Dunării. În cea mai mare parte a țării, abaterea a avut, în general, valori de 4 – 6 zile. În zonele submontane, pe areale extinse din Transilvania, în Podișul Central Moldovenesc și pe areale din Câmpia de Vest, s-au înregistrat 2 – 3 zile cu îngheț peste media multianuală.
Zile de iarnă (temperatura maximă ≤ 0 °C ) s-au înregistrat în cea mai mare parte a țării, excepție făcând vestul acesteia (figura 12). Cele mai multe zile de iarnă, peste 20 - 25 zile, s-au înregistrat în zona montană înaltă, la peste 1800 m altitudine. Între 11 – 20 de zile s-au înregistrat în restul zonelor montane, în depresiunile intramontane, nordul-estul țării și în colinele din Podișul Central Moldovenesc. Între 6 și 10 zile de iarnă au fost în zonele joase din Moldova, Muntenia, estul Olteniei și în Dobrogea, iar valori între 1 - 5 zile s-au înregistrat în centrul Transilvaniei, vestul Olteniei, nord-estul Munteniei, pe litoral și în Delta Dunării.
Analiza abaterii numărului de zile de iarnă din februarie 2025 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică o anomalie pozitivă în Moldova, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și în majoritatea zonelor montane și negativă în Banat, Crișana, Transilvania, Maramureș, în Câmpia Siretului Inferior, Câmpia Brăilei și în Delta Dunării (figura 13). Valori ale abaterii pozitive, de peste 9 zile, s-au înregistrat în zonele submontane ale Carpaților Orientali și cei de Curbură. În cea mai mare parte a Moldovei și Munteniei, în estul Olteniei și în sudul Dobrogei s-au înregistrat abateri pozitive de 4 – 9 zile. În restul zonelor extracarpatice, s-au înregistrat în general valori de 2 – 3 zile. Abaterile negative au variat în general între 2 și 6 zile, valori mai mari caracterizând vestul și nord-vestul țării. Cele mai mari valori, de peste 6 zile, s-au înregistrat pe areale restrânse din Transilvania și Maramureș.
Cantitatea totală de precipitații din luna februarie 2025 a avut valori peste 30 mm în centrul și sudul Munteniei (figura 14). Pe areale extinse din Muntenia, și local, în zona montană, s-au înregistrat valori între 21– 30 mm. În restul țării, cantitatea lunară de precipitații a avut valori sub 20 mm, iar pe areale extinse din centrul, sud-vestul, estul și sud-estul țării, sub 10 mm. Cele mai mici valori, sub 5 mm, s-au înregistrat în nord-estul și sud-estul Moldovei, în jumătatea nordică a Dobrogei și în centrul Transilvaniei. Cea mai mare cantitate lunară, respectiv 38,4 mm, s-a înregistrat la stația meteorologică București-Filaret. Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 16,9 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo București-Filaret, în ziua de 18 februarie.
Cantitatea totală de precipitații medie pe țară3 din luna februarie 2025 a avut valoarea de 11,7 mm, fiind cu 62,3 % mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).
Februarie 2025 se află pe locul patru în topul celor mai secetoși ani din perioada 1961 – 2025.
Abaterea cantității de precipitații din luna februarie 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), calculată în procente, a fost negativă la majoritatea stațiilor meteorologice (140 de stații) din rețeaua națională de observație. Cea mai mare valoare a abaterii negative a fost 94,5 %, la Gura Portiței. Abateri pozitive s-au înregistrat la câteva stații meteorologice situate în sudul Munteniei (Oltenița, București-Băneasa, București-Filaret, București-Afumați, Videle, Giurgiu). Cea mai mare valoare a abaterii pozitive a fost 30,7 %, la București-Filaret.
Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților lunare de precipitații din februarie 2025, se observă că regimul pluviometric a fost deficitar și foarte deficitar în cea mai mare parte a țării (figura 15). Acesta a fost extrem de deficitar în cea mai mare parte a Transilvaniei, în estul Crișanei și al Maramureșului, în nordul și estul Moldovei, în nord-estul Dobrogei și local, în zona montană. Pe areale extinse din Muntenia și izolat, în Carpații Curburii, regimul pluviometric s-a încadrat în limite normale, iar în zona municipiului București, acesta a fost excedentar.
Un eveniment specific anotimpului de iarnă s-a înregistrat în decada a doua a lunii februarie când, în zona montană, dar mai ales în zona sudică a țării s-a depus un strat consistent de zăpadă.
Astfel, grosimea maximă a stratului de zăpadă din luna februarie 2025 a depășit 70 - 80 cm la unele stații din zona montană (figura 16). Cea mai mare valoare, 90 cm, s-a înregistrat la stația meteo Ceahlău Toaca. Valori cuprinse între 30 și 50 cm s-au înregistrat în zonele montane mai joase (1200 – 1600 m) și în cele sub-montate, dar și în zonele de câmpie din sudul și centrul Munteniei. În zona municipiului București, stratul de zăpadă a atins grosimea maximă de 48 cm, la Filaret. Cele mai mici valori, sub 5 cm, au fost în unele zone de podiș din Moldova și Transilvania, din Câmpia și Dealurile de Vest, din vestul Olteniei, dar și de pe litoralul Mării Negre. Deși din punct de vedere climatologic, sudul țării nu se remarcă prin ninsori abundente și grosimi mari ale stratului de zăpadă, în anumite condiții sinoptice se poate depune strat de zăpadă de peste 30 cm. Astfel, în această lună, la șapte stații meteorologice din Muntenia, grosimea maximă a stratului de zăpadă a fost de peste 30 cm.
Contextul sinoptic ce a generat aceste ninsori abundente a avut la bază convergența locală a maselor de aer, influențată totodată de configurația Carpaților. Acestea au condus la apariția unor fenomene meteo-climatice cu caracter azonal. Deși ar fi de preferat o oarecare prudență în asocierea directă a acestei ninsori cu activitatea ciclonică mediteraneană, totuși, convergența a avut ca impuls dezvoltarea unui ciclon mediteranean în golful Genova, partea sa posterioară evoluând peste peninsula Balcanică, fără a traversa România. Concomitent, dinspre nord-estul continentului European, o masă de aer mai rece, antrenată de o dorsală bine dezvoltată a unui anticiclon centrat în Câmpia Rusă, a pătruns pe teritoriul țării. Mai mult, avansarea masei de aer rece deasupra Mării Negre a determinat ca aerul de deasupra regiunii să devină bogat în umiditate, iar pătrunderea aerului rece în Câmpia Română a forțat masa de aer mai umedă, antrenată anterior, să dezvolte mișcări ascensionale.
De remarcat a fost ninsoarea abundentă (și depunerea unui strat de zăpadă consistent) în zona municipiului București. Prin modificările în regimul radiativ, de condensare sau de evaporare, zonele urbane pot deveni surse de căldură, influențând astfel circulația la mezo și micro-scară. Astfel, temperatura mai ridicată de deasupra orașului determină ca particulele de aer să se încălzească mai mult decât cele din jur, densitatea acestora scade, producându-se ascensiunea lor. Prin urmare, se dezvoltă o convecție termică locală (presiunea atmosferică scade, fapt ce atrage umplerea „golului” lăsat de ridicarea aerului).
