Caracterizare climatologică

August 2024


Temperatura medie a lunii august 2024 a avut valori cuprinse între 9,2 °C, la stația meteorologică Vf. Omu și 27,4 °C, la Alexandria (figura 1). Cele mai mari valori, peste 26 °C, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul, vestul și nord-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Crișanei și în sudul Moldovei.


Figura 1: Temperatura medie lunară – august 2024


Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 24 și 26 °C în cea mai mare parte a Crișanei, în nordul Olteniei, în nordul și estul Munteniei, în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din sudul, estul și nord-estul Moldovei, în sudul și estul Banatului și izolat, în Maramureș și Transilvania. În cea mai mare parte a Transilvaniei, în jumătatea vestică a Maramureșului, în nordul, centrul și vestul Moldovei, în Subcarpați și local, în Dobrogea și în Oltenia, acestea au variat în general între 22 și 24 °C. În estul, sudul și sud-estul Transilvaniei și în majoritatea zonelor submontane, mediile lunare au variat între 20 și 22 °C, iar în zonele montane, între 14 și 20 °C. În zona montană înaltă, acestea au variat între 10 și 14 °C, iar pe crestele montane, la peste 2500 m altitudine, s-au înregistrat valori sub 10 °C.

Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2024 a avut valoarea de 24,5 °C. Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (figurile 2 și 3).


Figura 2: Tendința de evoluție a temperaturii medii lunare din august, în intervalul 1901-2024, în România
Figura 3: Abaterea temperaturii medii a lunii august în România, în intervalul 1901-2024, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)


Valorile medii pe țară au depășit frecvent 22 °C în ultimele trei decenii, iar tendința de evoluție în intervalul analizat este crescătoare (figura 2).

În figura 3 se poate observa că abaterea temperaturii medii pe țară a aerului față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020), din luna august, din perioada 1901 - 2024 a avut valori preponderent pozitive în ultimele două decenii, iar în ultimii 10 ani a depășit frecvent valoarea de 1,0 °C.

Temperatura medie lunară a aerului în București din luna august 2024 a avut valoarea de 27,0 °C (București-Filaret). Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în București din 1901 până în prezent, media de la Filaret fiind cu 2,9 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (figurile 4 și 5).


Figura 4: Tendința de evoluție a temperaturii medii lunare din august, în intervalul 1901-2024, la stația meteorologică București-Filaret
Figura 5: Abaterea temperaturii medii a lunii august la stația meteorologică București-Filaret, în intervalul 1901-2024, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)


Cele mai calde luni august (1901 – 2024) la București s-au înregistrat în ultimii trei ani.

Abaterea temperaturii medii a aerului din luna august 2024 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost pozitivă și a depășit 2,0 °C la majoritatea stațiilor meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie. La 41 de stații meteorologice, majoritatea situate în Moldova, Banat, Crișana, Oltenia și Muntenia, abaterea a avut valori peste 3 °C. Valoarea maximă, 4,3 °C, s-a înregistrat la stația meteorologică Oravița (jud. Caraș-Severin).

Analizând încadrarea în clase de severitate termice a temperaturii medii lunare din august 2024 (figura 6), se poate observa că regimul termic a fost extrem de cald în aproape toată țara. Acesta a fost cald sau foarte cald doar în zona de litoral, pe areale din Delta Dunării și local, în Transilvania și Maramureș.


Figura 6: Regionarea claselor de severitate termice din august 2024, determinate prin metoda percentilelor


Temperatura maximă lunară din august 2024, înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 41,1 °C, la Zimnicea (jud. Teleorman), în ziua de 14 august.

În luna august 2024 a fost depășită temperatura maximă absolută lunară, la două stații meteorologice (tabelul 1).


Tabelul 1: Stațiile meteorologice unde au fost înregistrate temperaturi maxime lunare egale sau mai mari decât maxima absolută a lunii august
Nr. crt. Stația meteorologică Temperatura maximă lunară (°C), maximă absolută Data de producere Temperatura maximă lunară (°C), august 2024 Data de producere
1 Semenic 28,3 22.08.2000; 05.08.2017 28,8 13.08.2024
2 Târgu Jiu 39,6 05.08.2017 39,9 13.08.2024


Temperatura minimă lunară, 2,2 °C, s-a înregistrat la stația meteorologică Vf. Omu, în ziua de 6 august.

Vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 °C. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012, când temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 °C. În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22,0 °C, iar tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp (figura 7) este crescătoare.


Figura 7: Tendința de evoluție a temperaturii medii din anotimpul de vară, în intervalul 1901 - 2024, în România
Figura 8: Abaterea temperaturii medii a anotimpului de vară în România, în intervalul 1901 - 2024, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)


Recordul de temperatură înregistrat în această vară în România este rezultatul direct al valorilor extreme înregistrate în toate cele trei luni, care au ocupat pozițiile 1 sau 2 în ierarhia celor mai calde perioade ale acestor luni, în intervalul 1901-2024.

Abaterea temperaturii medii a aerului în anotimpul de vară, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost preponderent pozitivă în ultimele două decenii, iar valoarea maximă, 3,0 °C, s-a înregistrat în acest an (figura 8). Singurul an în care abaterea a mai depășit 2,0 °C este anul 2012.

Și la București, cea mai caldă vară (1901 – 2024) s-a înregistrat în acest an, temperatura medie sezonieră având valoarea de 27,0 °C, cu 1,6 °C mai mult față de temperatura înregistrată în anul 2012 (figura 9). În topul anilor cu cele mai calde veri din București se mai regăsesc și 1946, 2003, 2007, 2022 și 2023, ani în care temperatura medie sezonieră a depășit 24,0 °C.


Figura 9: Tendința de evoluție a temperaturii medii din anotimpul de vară, în intervalul 1901 - 2024, la stația meteorologică București-Filaret
Figura 10: Abaterea temperaturii medii a anotimpului de vară la stația meteorologică București-Filaret, în intervalul 1901 - 2024, față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020)


Abaterea temperaturii medii a aerului în anotimpul de vară, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost preponderent pozitivă și la București-Filaret în ultimele două decenii, valoarea maximă, 3,7 °C, fiind înregistrată în acest an (figura 10). Astfel, abaterea a fost cu 1,5 °C mai mare față de cea înregistrată în anul 2012.

Luna august 2024 a fost extrem de caldă, iar o caracteristică importantă a acestei luni a fost numărul mare de zile și nopți tropicale, precum și de zile caniculare, pe parcursul celor două valuri de căldură ce s-au manifestat pe teritoriul țării.

Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, cu excepția zonei montane (figura 11).


Figura 11: Numărul de zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C) din august 2024


Cele mai multe zile tropicale (peste 25) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și a Banatului, în vestul, centrul și sudul Munteniei, în vestul Crișanei și local, în estul și sud-estul Moldovei și în nord-vestul Dobrogei. Între 16 – 25 zile tropicale s-au înregistrat în estul Câmpiei Române și în aproape toate zonele de deal și de podiș. În centrul și vestul Moldovei, în estul Deltei Dunării, pe areale extinse din Transilvania și în majoritatea zonelor submontane, numărul de zile tropicale a fost cuprins în general între 6 și 15. Sub 6 zile tropicale s-au înregistrat în sudul litoralului, în extremitatea estică a Deltei Dunării și în unele zone submontane și depresiuni intramontane.

Analiza abaterii numărului de zile tropicale din august 2024 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică o anomalie pozitivă în aproape toate zonele extracarpatice, dar și în interiorul arcului carpatic și în depresiunile intramontane (figura 12). Cele mai mari valori ale abaterii, de peste 15 zile, s-au înregistrat local, în Banat și în Oltenia și izolat, în vestul Transilvaniei. Valori de 13 - 15 zile au fost înregistrate în cea mai mare parte a Banatului și a Crișanei, în jumătatea vestică a Maramureșului, în vestul și nord-vestul Transilvaniei, în jumătatea nordică a Olteniei, în nordul și vestul Munteniei, pe areale restrânse din Moldova și local, în sudul Dobrogei. În restul țării, abaterea a avut în general valori de 7 - 12 zile. În zonele submontane, în estul Munteniei și al Moldovei, dar și de-a lungul litoralului, abaterea numărului de zile tropicale a variat între 2 – 6 zile. Izolat, pe litoral, abaterea a avut valori ușor negative.


Figura 12: Abaterea numărului de zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C) față de media intervalului de referință standard (1991 – 2020), din august 2024


În august 2024 s-a înregistrat un număr maxim de zile tropicale de 31 de zile, afectând peste 60% din totalul suprafeței țării (figura 13). Astfel, august 2024 se poziționează pe primul loc în topul lunilor cu cele mai multe zile tropicale, alături de lunile august ale anilor 1992, 2003, 2008, 2018 și 2022. Totuși, în anii 2012 și 2017, deși numărul maxim de zile tropicale a fost mai mic (28, respectiv 26 zile), suprafața afectată a depășit 80% din teritoriul României și temperaturile maxime înregistrate au avut valori mai mari decât în acest an.


Figura 13: Variabilitatea temporală a numărului de zile tropicale din România (1981 – 2024)


Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 °C) a fost unul foarte ridicat, iar în extremitatea sud-vestică a țării a depășit 20 de zile (figura 14). Un număr de zile cuprins între 11 - 20 s-a înregistrat în Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în Banat și Crișana. În nordul-estul Munteniei, în zona deluroasă din nordul Olteniei și al Munteniei și în Dealurile de Vest s-au înregistrat între 6 – 10 zile, iar în zonele de luncă din Moldova, în Câmpia Jijiei și local, în Transilvania, între 1 – 5 zile caniculare.


Figura 14: Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 °C) din august 2024


Analiza abaterii numărului de zile caniculare din august 2024 indică o anomalie pozitivă în aproape toată țara (figura 15). Cele mai mari valori ale abaterii, peste 12 zile, s-au înregistrat în sudul și extremitatea sud-vestică a țării. Valori între 7 – 12 zile s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei, Banatului și Crișanei, în vestul Maramureșului și în sudul extrem al Moldovei, iar în rest, între 2 – 6 zile caniculare peste media multianuală. Izolat, în Moldova și Dobrogea, s-au înregistrat abateri negative mici.


Figura 15: Abaterea numărului de zile caniculare din august 2024 față de media intervalului de referință standard (1991-2020)


În august 2024 numărul maxim lunar de zile caniculare a fost de 21 de zile (figura 16), iar suprafața afectată în această lună de prezența zilelor caniculare a depășit 50% din teritoriul țării. Și în anul 2007 s-au înregistrat 21 de zile, dar suprafața afectată a depășit 70%. În anul 2012 au fost înregistrate cele mai multe zile caniculare (23 zile). În perioada 1981 - 2024, anii în care s-a înregistrat un număr mare de zile caniculare în august (12 - 20 zile) sunt 1987, 1988, 2000, 2015, 2017, 2021, 2022 și 2023.


Figura 16: Variabilitatea temporală a numărului de zile caniculare din România (1981 – 2024)


Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 °C) s-au înregistrat între 20 - 25, pe litoral și în Delta Dunării, ca efect al regimului termic moderat al mării (inerție termică ridicată a apei), scăzând treptat odată cu distanța față de mare și ajungând la 11 - 20 de nopți în centrul Dobrogei (figura 17). Local, s-a înregistrat un număr ridicat de nopți tropicale (16 – 20) și în extremitatea sud-vestică a țării, în centrul Crișanei și izolat, în Câmpia Română și în sudul extrem al Moldovei.

Ca urmare a influenței insulei de căldură urbană, în arealele urbane dens populate (ex. București) se înregistrează un număr ridicat de nopți tropicale. Aici, pe parcursul nopții, căldura acumulată în timpul zilei este degajată sub formă de radiație de undă lungă (temperatură radiantă) de către suprafețele încălzite pe durata zilelor toride. Clădirile, drumurile și alte structuri eliberează căldură aerului pe tot parcursul nopții și, prin urmare, reduc răcirea nocturnă a aerului, astfel încât diferența maximă de temperatură dintre oraș și împrejurimi are loc în timpul nopții.

La est de Subcarpații de Curbură, în zonele deluroase din vestul țării și din Moldova (Cotnari), ca urmare a prezenței inversiunilor termice și a proceselor de foehnizare a aerului în aceste regiuni, numărul de nopți tropicale rămâne unul ridicat (peste 10 nopți). Valori cuprinse între 6 și 10 nopți au fost înregistrate în estul Moldovei, în Muntenia, Banat și Crișana. Cele mai puține nopți tropicale, cuprinse între 1 - 5, sunt înregistrate pe areale extinse din Moldova, în nordul și estul Munteniei, în nordul și sudul Olteniei, în nord-vestul Transilvaniei, estul Banatului și pe areale restrânse din Maramureș.


Figura 17: Numărul de nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 °C) din august 2024


Analiza abaterii numărului de nopți tropicale din august 2024 față de media intervalului de referință standard (1991 – 2020) a fost pozitivă în aproape toată țara (figura 18). Cele mai mari abateri, de peste 18 nopți, s-au înregistrat izolat, în vestul țării (Șiria). În zona de litoral, în Subcarpații de Curbură, pe areale din sudul și vestul țării și local, în Moldova, abaterile au fost cuprinse între 7 și 15 nopți. Abaterile cele mai reduse, cuprinse între 2 - 6 nopți sunt înregistrate în zonele submontane și deluroase, în jumătatea estică a Moldovei, în estul Munteniei, în sudul Olteniei și local, în nord-vestul Transilvaniei și în Maramureș. Izolat, în estul Munteniei, s-au înregistrat valori negative ale abaterii.


Figura 18: Abaterea numărului de nopți tropicale din august 2024 față de media intervalului de referință standard (1991-2020)


În august 2024 numărul maxim lunar de nopți tropicale a fost de 27 de nopți (figura 19), iar suprafața afectată în această lună de prezența nopților tropicale a depășit 40% din teritoriul țării, la fel ca în august 2010. Anii în care s-a înregistrat un număr maxim de nopți tropicale ridicat (24 - 26 zile) sunt 1992, 2001, 2018, 2022 și 2023. Totuși, suprafața afectată a fost mai redusă (10 - 15%) în acești ani, cu excepția anului 2023, când a depășit 40% din suprafața totală a țării.


Figura 19: Variabilitatea temporală a numărului de nopți tropicale din România (1981 – 2024)


În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă. Cel de-al doilea val de căldură a avut o durată maximă de 17 zile, afectând peste 80% din suprafața totală a țării, fiind cel mai lung val de căldură înregistrat în august (1981 – 2024) și având o temperatură maximă a aerului de 41,0 °C (figura 20). Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului. Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,5 °C. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 - 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023. Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000. (vezi detalii).


Figura 20: Variabilitatea temporală a valurilor de căldură din România din luna august (1981 – 2024)


Cantitatea totală de precipitații din luna august 2024 a avut valori sub 40 mm în cea mai mare parte a țării (figura 21). Valori între 41 – 75 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, Transilvania și Dobrogea, în estul Maramureșului, în Delta Dunării și în unele zone montane. Local, în zona montană, cantitatea lunară de precipitații a avut valori între 76 – 100 mm. Pe litoral s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 100 mm și izolat, 300 mm. Pe areale extinse din Câmpia Română și din Câmpia de Vest, cantitățile lunare de precipitații au avut în general valori sub 10 mm. Cea mai mare valoare, respectiv 343,6 mm, s-a înregistrat la stația meteo Mangalia (jud. Constanța). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 234,7 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo Mangalia. Astfel, a fost depășită cantitatea maximă absolută pe țară înregistrată în 24 de ore, respectiv 224,0 mm (Drobeta-Turnu Severin, 12 iulie 1999).


Figura 21: Cantitatea lunară de precipitații (mm) – august 2024


Abaterea cantității de precipitații din luna august 2024 față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), calculată în procente, a fost negativă la cele mai multe stații meteorologice (123 stații) din rețeaua națională de observație. Abateri negative mari, peste 70 %, s-au înregistrat la 42 de stații meteorologice, majoritatea situate în Banat, Crișana, Oltenia, în vestul Munteniei și în sud-vestul Transilvaniei. Cea mai mare valoare a abaterii negative a fost 96,9 %, la stația meteo Stolnici (jud. Argeș). Abateri pozitive s-au înregistrat la 31 de stații meteorologice, majoritatea localizate în Dobrogea, în Delta Dunării, în jumătatea sudică a Moldovei, în centrul Transilvaniei și în sud-estul Munteniei. Cea mai mare valoare a abaterii pozitive a fost 2102,6 %, la Mangalia (jud. Constanța).

Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților lunare de precipitații din august 2024, se observă că regimul pluviometric a fost deficitar în cea mai mare parte a țării (figura 22). Acesta a fost foarte deficitar și extrem de deficitar pe areale extinse din Banat, în nordul și vestul Munteniei, în nord-vestul, nord-estul și sudul Olteniei, în sud-estul Crișanei, pe areale din jumătatea nordică a Moldovei și local, în Transilvania. Regimul pluviometric a fost excedentar în cea mai mare parte a Dobrogei și Deltei Dunării, izolat, în Moldova și Transilvania, iar pe litoral acesta a fost foarte excedentar și extrem de excedentar. În restul țării regimul pluviometric s-a încadrat în limite normale.


Figura 22: Regionarea claselor de severitate pluviometrice din august 2024, determinate prin metoda percentilelor


În luna august 2024 a fost depășită cantitatea lunară de precipitații, maximă absolută și cantitatea maximă absolută de precipitații căzută în 24 de ore, la stația meteorologică Mangalia (tabelele 2 și 3).


Tabelul 2: Stațiile meteorologice unde au fost înregistrate cantități de precipitații lunare egale sau mai mari față de maxima absolută a lunii august
Nr. crt. Stația meteorologică Cantitatea lunară de precipitații (mm), maximă absolută Anul producerii Cantitatea lunară de precipitații (mm), august 2024
1 Mangalia 159,1 1947 343,6
Tabelul 3: Stațiile meteorologice unde au fost înregistrate cantități de precipitații maxime în 24 de ore egale sau mai mari faţă de cantitatea de precipitații căzută în 24 de ore, maximă absolută a lunii august
Nr. crt. Stația meteorologică Cantitatea de precipitații în 24 de ore (mm), maximă absolută Data de producere Cantitatea de precipitații maximă în 24 de ore (mm), august 2024 Data de producere
1 Mangalia 140,2 29.08.1947 234,7 31.08.2024


La sfârșitul lunii august 2024, pe litoralul sudic, s-a produs un eveniment pluviometric deosebit, rezultat în urma dezvoltării unui ciclon extratropical în vestul bazinului Mării Negre, favorizată de temperaturile ridicate înregistrate la suprafața apei și de izolarea unui nucleu de aer rece în altitudine. Astfel, la Mangalia, din totalul lunar de precipitații (343,6 mm), în numai două zile, respectiv în 30 - 31 august, s-au înregistrat 318,9 mm (circa 93% din totalul lunar). Trebuie menționat că la Mangalia, cantitatea lunară de precipitații, medie multianuală (1991 – 2020), este de numai 31,6 mm, iar cantitatea lunară maximă absolută înregistrată anterior acestui an a fost de 159,1 mm, în anul 1947.

În figura 23 sunt redate cantitățile de precipitații înregistrate pe intervale de 10 minute între 30 august, ora 19:00 și 31 august, ora 06:40, precum și perioadele de revenire ale acestora, estimate utilizând funcția de distribuție Gumbel a valorilor extreme. Se observă că cea mai mare cantitate acumulată într-un interval de 10 minute s-a înregistrat la sfârșitul zilei de 30 august, aceasta având valoarea de 25,3 mm. Caracterul extrem al acestei ploi este evidențiat și de intensitatea sa maximă din acel interval, care a avut valoarea de 2,5 mm/min, corespunzătoare unei perioade de revenire de 38 de ani.


Figura 23: Caracteristici ale ploii din 30 - 31 august 2024, de la stația meteorologică Mangalia


Deși în general august este cea mai stabilă lună de vară, în această perioadă a anului încă se produc fenomene extreme tipice perioadei convective (furtuni, ploi torențiale și căderi de grindină).

August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania (figura 24).


Figura 24: Repartiția spațială a căderilor de grindină din România – august 2024


Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior. Astfel, pe lângă rețeaua națională de stații meteorologice, au fost utilizate raportările provenite de la populație din grupurile Furtuni România, Meteoplus și Oltenia Weather Alert (vezi date).

Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași.

Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (Comuna Luica). Grindină de mari dimensiuni, de 3,0 – 3,5 cm, a fost înregistrată și în județul Alba, în localitățile Ampoița și Meteș (Comuna Meteș).




Note

  1. Media pe țară a fost calculată din datele de la 29 de stații meteorologice cu șir complet de date în perioada 1901-2024, din rețeaua națională de supraveghere meteorologică.