Anul 2024
Caracterizare meteorologică
1. CARACTERISTICI GENERALE ALE ANULUI 2024
Temperatura medie pe ţară1, 11,6 ºC, a fost cu 2,0 ºC mai mare decât mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020). Din punct de vedere termic, anomaliile au fost pozitive în 10 din cele 12 luni ale anului. Temperatura medie lunară pe ţară a fost mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) cu valori cuprinse între 0,6 ºC (octombrie) şi 6,8 ºC (februarie). În mai și noiembrie, abaterea a fost negativă, valorile acestora fiind -1,0 ºC și respectiv, -1,6 ºC (Figura 1).
Anul 2024 se situează pe primul loc în topul celor mai calzi ani din România, top realizat pe baza datelor provenite de la 129 de stații meteorologice cu șir complet în perioada 1961 – 20241 (Tabelul 1). Acest clasament este confirmat și de analiza realizată pe baza valorilor temperaturii medii pe țară2 calculată din datele de la 29 stații meteorologice cu șir complet de date în perioada 1900 – 2024 (Tabelul 2).
| Nr. crt. | An | Temperatura medie pe țară (°C) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1981-2010 (°C) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (°C) |
|---|---|---|---|---|
| 1 | 2024 | 11,62 | 2,52 | 1,99 |
| 2 | 2023 | 11,38 | 2,31 | 1,78 |
| 3 | 2019 | 11,00 | 1,93 | 1,40 |
| 4 | 2020 | 10,78 | 1,71 | 1,18 |
| 5 | 2022 | 10,64 | 1,58 | 1,04 |
| 6 | 2015 | 10,58 | 1,52 | 0,98 |
| 7 | 2018 | 10,53 | 1,46 | 0,93 |
| 8 | 2007 | 10,48 | 1,42 | 0,88 |
| 9 | 2014 | 10,35 | 1,28 | 0,75 |
| 10 | 1994 | 10,24 | 1,18 | 0,64 |
| Nr. crt. | An | Temperatura medie pe țară (°C) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1981-2010 (°C) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (°C) |
|---|---|---|---|---|
| 1 | 2024 | 13,10 | 2,88 | 2,36 |
| 2 | 2023 | 12,55 | 2,28 | 1,87 |
| 3 | 2019 | 12,14 | 1,92 | 1,40 |
| 4 | 2020 | 11,88 | 1,66 | 1,14 |
| 5 | 2022 | 11,77 | 1,55 | 1,04 |
| 6 | 2015 | 11,72 | 1,50 | 0,98 |
| 7 | 2007 | 11,67 | 1,45 | 0,93 |
| 8 | 2018 | 11,57 | 1,35 | 0,84 |
| 9 | 2014 | 11,36 | 1,14 | 0,62 |
| 10 | 1994 | 11,35 | 1,13 | 0,62 |
În anul 2024, cu excepția lunilor mai, octombrie și noiembrie, abaterile de temperatură au fost pozitive la toate stațiile meteorologice, cu o lună februarie foarte caldă, anomaliile pozitive fiind cuprinse între 4,5 și 6,5 ºC la majoritatea stațiilor meteorologice (Figura 2). Astfel, singura lună mai rece a fost noiembrie, unde o bună parte din stații au înregistrat anomalii negative cuprinse între -1,5 și -1,0 ºC. De asemenea, temperatura medie pe țară la nivel lunar, din perioada 1961 – 2024, clasează ultimii șase ani ca fiind cei mai calzi, cu excepția anului 2021. În anul 2024, în cinci luni (februarie, martie, iunie, iulie, august), temperatura medie lunară pe țară a fost cea mai ridicată, din perioada analizată (Figura 3).
În Figura 4 și Figura 5 se poate observa că tendința de evoluție a temperaturii medii anuale, medie pe țară1,2 este crescătoare în ambele perioade. Creșterea în intervalul 1900 -2024 este de 1,5 ºC, iar cea din intervalul 1961 – 2024, de 2,3 ºC, ceea ce confirmă din nou că cei mai mulți ani cu temperaturi medii pe țară mari sunt după anul 1961. Figura 4 evidențiază că, începând cu anul 1998, temperatura medie pe țară1 a fost peste 9,0 ºC (excepție făcând 2005, cu o medie de 8,8 ºC), iar din ultimii 27 ani, 17 au avut media pe țară mai mare de 10 ºC, iar în ultimii doi ani aceasta a fost mai mare de 11 ºC, subliniind tendința de încălzire.
În Figura 6 și Figura 7 este reprezentată evoluția abaterii (anomaliei) temperaturii medii pe țară față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020, din perioada 1961 – 2024 și, respectiv din perioada 1900 - 2024. Anul 2024 se distinge prin cele mai mari abateri pozitive, în ambele perioade studiate.
Distribuția abaterii temperaturii medii anuale, din perioada 1961 – 2024 (Figura 8), demonstrează procesul de încălzire climatică din ultimii 30 de ani, prin anomalii preponderant pozitive, înregistrate la majoritatea stațiilor meteorologice. În perioada 1961 - 1990, anomaliile negative sau apropiate de zero erau majoritare în cadrul distribuției lor la nivel național. Amploarea încălzirii, iese foarte bine în evidență în ultimii șase ani, când anomaliile temperaturii anuale depășesc 1,5 ºC la majoritatea stațiilor.
Anul 2024 se remarcă, în mod special, prin valorile mari ale anomaliilor anuale cuprinse, în general, între 2 și 2,5 ºC, dar și prin faptul că au existat stații meteorologice la care valorile acestora au depășit 5 ºC.
În 2024, temperatura medie anuală a avut valori cuprinse între 0,3 ºC, la stația meteorologică Vf. Omu, și 14,9 ºC, la Calafat și Drobeta-Turnu Severin (Figura 9).
Cele mai mari valori, peste 14 ºC, s-au înregistrat în sudul și estul Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul Moldovei, în centrul, sudul și nord-vestul Banatului, pe litoral, local, în Delta Dunării și Crișana. Medii anuale cuprinse între 12 și 14 ºC caracterizează Dobrogea, jumătatea nordică a Olteniei, areale din vestul, nordul și estul Munteniei, zonele joase din Moldova, cea mai mare parte a Banatului și Crișanei, vestul Maramureșului și Valea râului Mureș, în Transilvania. În cea mai mare parte a Transilvaniei, în nordul, vestul și centrul Moldovei și în zonele submontane, mediile au variat în general între 10 – 12 ºC. Zonele montane joase și majoritatea depresiunilor intramontane s-au caracterizat prin valori între 8 și 10 ºC. În cea mai mare parte a zonelor montane, temperatura medie anuală a variat între 4 și 8 ºC, în timp ce, la altitudini mari, aceasta a scăzut sub 4 ºC și izolat, sub 2 ºC.
Conform încadrării în clase de severitate termice a temperaturii medii anuale din 2024, în toată țara a fost extrem de cald (Figura 10). Abaterea temperaturii medii a aerului din 2024 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost exclusiv pozitivă, iar majoritatea abaterilor au depășit 2,0 ºC. Valori ≥ 2,5 ºC au fost înregistrate în Oltenia, Muntenia, în nordul Moldovei și în sudul Banatului. În Dobrogea, Delta Dunării și în unele zone montane, anomaliile termice au fost cuprinse între 1,5 – 2,0 ºC.
Temperatura maximă în 2024 a variat între 17,2 ºC, la Vârful Omu, în data de 13 august și 41,7 ºC, valoare înregistrată la Cernavodă, pe 17 iulie. Tabelul 3 prezintă cele mai mari zece valori ale temperaturii maxime a aerului din anul 2024.
Temperatura minimă în 2024 a variat între -24,4 ºC, la Întorsura Buzăului, înregistrată în 30 ianuarie și -6,2 ºC, la Chișineu Criș, în data de 18 noiembrie. Cele mai mici zece valori ale temperaturii minime anuale din 2024 sunt prezentate în Tabelul 4.
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura maximă anuală (ºC) | Data de producere (zz.ll) |
|---|---|---|---|
| 1 | CERNAVODĂ | 41,7 | 17.07 |
| 2 | BUCUREȘTI-FILARET | 41,5 | 16.07 |
| 3 | CERNAVODĂ / HÂRȘOVA | 41,4 | 16.07/17.07 |
| 4 | SLATINA | 41,3 | 16.07 |
| 5 | GIURGIU | 41,2 | 17.07 |
| 6 | BUCUREȘTI-FILARET / GIURGIU / ZIMNICEA | 41,1 | 17.07/16.07/14.08 |
| 7 | BUCUREȘTI-BĂNEASA / ROȘIORI DE VEDE / URZICENI | 41,0 | 16.07/16.07/17.07 |
| 8 | ALEXANDRIA / BRĂILA / HÂRȘOVA / ZIMNICEA | 40,9 | 17.07/17.07/16.07/ 17.07 |
| 9 | BRĂILA / BUCUREȘTI-FILARET / FOCȘANI / ROȘIORI DE VEDE | 40,8 | 16.07/15.07/17.07/ 17.07 |
| 10 | ALEXANDRIA / BUCUREȘTI-FILARET / MOLDOVA VECHE / TURNU MĂGURELE / ZIMNICEA | 40,7 | 18.07/12.07/13.08/ 16.07/16.07,13.08 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura minimă anuală (ºC) | Data de producere (zz.ll) |
|---|---|---|---|
| 1 | ÎNTORSURA BUZĂULUI | -24,4 | 30.01 |
| 2 | ÎNTORSURA BUZĂULUI | -23,0 | 29.01 |
| 3 | VF. OMU | -21,7 | 13.01 |
| 4 | VF. OMU | -21,1 | 12.01 |
| 5 | ÎNTORSURA BUZĂULUI | -20,7 | 31.01 |
| 6 | ÎNTORSURA BUZĂULUI | -19,6 | 28.01 |
| 7 | OBÂRȘIA LOTRULUI | -18,9 | 30.01 |
| 8 | OBÂRȘIA LOTRULUI | -18,8 | 17.01 |
| 9 | NEGREȘTI (VASLUI) | -18,7 | 10.01 |
| 10 | POIANA STAMPEI | -18,6 | 30.01 |
Cantitatea totală de precipitaţii medie pe ţară3, 551,4 mm, a fost cu 17 % mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020). Din punct de vedere pluviometric, anomaliile (calculate în %) au fost negative în șase din cele 12 luni ale anului (februarie, mai, iunie, iulie, august și octombrie). În aceste luni, cantitatea de precipitații lunară pe ţară a fost mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) cu valori cuprinse între 24 % (mai) şi 69 % (august). În restul de șase luni, abaterile au fost pozitive, valorile acestora fiind cuprinse între 5 % (noiembrie) și respectiv, 21 % în martie (Figura 11).
Caracterul neuniform al distribuției precipitatațiilor se remarcă și în distribuția anomaliilor la nivel național. Astfel, în anul 2024, abaterile cantității lunare de precipitații au înregistrat valori pozitive extreme, în luna septembrie, de peste 300 %. Cu toate acestea, anomaliile negative ale cantităților lunare de precipitații au fost dominante în acest an, cu precădere în lunile februarie, mai, iunie, august și octombrie, cu valori cuprinse între 20 și 40 % (Figura 12).
Figura 13 și Figura 14 ilustrează tendința de evoluție a cantității anuale de precipitații, medie pe țară, din perioada 1961 – 2024, respectiv 1900 - 2024.
Totodată, în Figura 15 și Figura 16 se poate observa evoluția abaterii cantității anuale de precipitații, medie pe țară față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020, calculată în procente, din perioada 1961 – 2024, respectiv din 1900 – 2024. Se observă că în ambele perioade, tendințele de evoluție sunt ușor crescătoare.
Dacă în cazul distribuției temperaturilor anuale se remarcă o creștere clară a anomaliilor pozitive din ultimii 30 de ani, în cazul distribuției abaterii cantității anuale de precipitații, din perioada 1961 – 2024, nu se poate identifica un semnal climatic concludent, de creștere sau scădere (Figura 17). Cu toate acestea, anul 2024 a fost un an deficitar, caracterizat prin dominanța anomaliilor negative cu valori cuprinse între -30 și -10%, chiar dacă s-au înregistrat extreme ale anomaliilor pozitive anuale de peste 70 %.
În anul 2024, cantitatea totală de precipitații a variat între 291,5 mm, la stația meteorologică Sulina și 1334,3 mm, la stația Iezer. Cele mai mari valori, peste 800 mm, s-au înregistrat în zona montană și în sudul litoralului (Figura 18).
Valori între 700 – 800 mm s-au înregistrat în zonele submontane și local, în Moldova și Dobrogea. În unele zone submontane, în partea centrală a Moldovei, în sudul Transilvaniei, în nordul Munteniei și pe areale restrânse din Dobrogea, cantitățile anuale de precipitații au fost cuprinse între 600 – 700 mm. În restul zonelor de câmpie, deal și podiș, acestea au variat între 400 și 600 mm, cu valori mai reduse în sudul, sud-estul și vestul țării. Cele mai mici valori, sub 400 mm, s-au înregistrat în centrul și estul Olteniei, în Bărăgan, în Delta Dunării și pe areale extinse din Câmpia de Vest.
Abaterea cantității de precipitații din anul 2024 față de mediana intervalului de referință standard (1991-2020), calculată în procente, a fost negativă în cea mai mare parte a țării (Figura 19). Abaterile negative au avut în general valori sub 30 %. Valori mari, peste 40 %, s-au înregistrat local, în Oltenia și Banat. Cea mai mare abatere negativă, 44,9 %, s-a înregistrat la Sânnicolau Mare. Valori pozitive ale abaterii s-au înregistrat în centrul și estul Moldovei, în Dobrogea, Delta Dunării și izolat, în rest. Acestea au depășit 20 % în Delta Dunării, în sudul litoralului și izolat, în estul Moldovei și în Carpații Orientali. Cea mai mare abatere pozitivă a fost de 95,2 %, la Mangalia.
Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților anuale de precipitații din 2024, se constată că regimul pluviometric a fost deficitar și foarte deficitar în cea mai mare parte a Transilvaniei, Maramureșului, Banatului, Crișanei, Olteniei și Munteniei și local, în nordul și sudul Moldovei (Figura 19). Pe areale extinse din Banat, Crișana și Maramureș, local, în Oltenia și izolat, în Muntenia și Transilvania, acesta a fost extrem de deficitar. Regimul pluviometric a fost excedentar în centrul și estul Moldovei, în estul Dobrogei și Deltei Dunării, local, în Carpații Orientali și izolat, în nordul Munteniei. Acesta a fost foarte excedentar și extrem de excedentar pe litoral, în sud-estul Deltei și izolat, în Podișul Central Moldovenesc. În rest, regimul pluviometric s-a încadrat în limite normale.
Cea mai mare cantitate totală anuală de precipitații (mm), în 2024, a fost de 1334,3 mm și s-a înregistrat la stația meteorologică Iezer, iar cea mai mică, 291,5 mm, la Sulina.
Cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore (mm), înregistrată în anul 2024, a fost 234,7 mm, la stația meteorologică Mangalia, în 31 august.
Tabelul 5 și Tabelul 6 indică primele zece cele mai mari valori privind cantitatea anuală de precipitații, respectiv cele mai mari zece valori privind cantitatea maximă de precipitații în 24 de ore, din anul 2024.
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea anuală de precipitații (mm) |
|---|---|---|
| 1 | IEZER | 1334,3 |
| 2 | CUNTU | 1274,3 |
| 3 | BÂLEA-LAC | 1185,0 |
| 4 | STÂNA DE VALE | 1146,2 |
| 5 | CĂLIMANI | 1125,9 |
| 6 | ȚARCU | 1097,6 |
| 7 | SINAIA 1500 | 994,3 |
| 8 | PĂLTINIȘ | 965,6 |
| 9 | SEMENIC | 959,7 |
| 10 | BUCIN | 942,4 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore (mm) | Data de producere (zz.ll) |
|---|---|---|---|
| 1 | MANGALIA | 234,7 | 31.08 |
| 2 | BACĂU | 88,3 | 14.09 |
| 3 | ȘIRIA | 80,6 | 26.06 |
| 4 | TITU | 80,1 | 14.06 |
| 5 | SUCEAVA | 76,4 | 3.07 |
| 6 | TOPLIȚA | 74,4 | 9.07 |
| 7 | PITEȘTI | 73,8 | 12.09 |
| 8 | CONSTANȚA | 70,3 | 1.10 |
| 9 | BUCUREȘTI-FILARET | 69,7 | 14.06 |
| 10 | BOIȚA | 68,6 | 30.09 |
2. FENOMENE EXTREME
2.1. Valuri de căldură
În anul 2024 sunt de remarcat valurile de căldură5 din iunie, iulie și august prin durata acestora și mărimea suprafeței afectate.
În iunie 2024 s-au înregistrat două valuri de căldură ce au afectat cu precădere zonele joase din sudul țării. Astfel, primul val de căldură a debutat la începutul lunii și a durat până în data de 13 iunie, iar cel de-al doilea, a început de pe 17 iunie și a durat 13 zile consecutive, afectând aproximativ 70 % din suprafața totală a țării (Figura 20).
În iulie 2024 a fost înregistrat un val de căldură care a început în data de 8 iulie și a avut o durată de 15 zile. Acesta a afectat peste 80 % din suprafața totală a țării (Figura 21), fiind pe locul al doilea după cel din 2012 care a avut o durată de 17 zile. Și în 2021 s-a înregistrat un val de căldură persistent, cu durata de 14 zile. Ani în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 - 12 zile și au afectat o suprafață de peste 60 % din teritoriul țării sunt: 1987, 2007, 2015, 2021 și 2022.
În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă. Cel de-al doilea a avut o durată de 17 zile, afectând peste 80 % din suprafața totală a țării și a fost cel mai lung val de căldură înregistrat în august, în perioada 1981 – 2024. Temperatura maximă a aerului pe durata acestui val de căldură a fost de 41,0 ºC (Figura 22).
Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului pe durata acestui eveniment extrem. Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,5 ºC. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 - 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023. Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000.
2.2. Grindină
Din punct de vedere al precipitațiilor, anul 2024 se remarcă prin instabilitate atmosferică accentuată, furtuni severe însoțite de catități de precipitații mari și foarte mari, în intervale scurte de timp, dar și de căderi de grindină, acest fenomen fiind din ce în ce mai frecvent față de anii anteriori.
Lunile în care s-au produs cele mai importante astfel de evenimente în anul 2024, au fost: iunie, iulie și august.
Iunie 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. În jumătatea sudică a țării, în luna iunie 2024, cantitățile lunare de precipitații au avut valori în general sub 40 mm și izolat, sub 10 mm. Totuși, local, s-au produs furtuni severe care au generat cantități mari de precipitații înregistrate în intervale scurte de timp. Astfel, la București-Filaret, în 13 iunie 2024, s-au înregistrat 31,0 mm în 10 minute și 53,5 mm în 20 de minute, pe durata unei ploi. Au fost depășite valorile maxime anuale din perioada 1898 – 2023 pentru aceste durate (28,5 mm/10 min, respectiv 37,2 mm/20 min, înregistrate în anul 1989).
O altă caracteristică importantă a acestei luni a fost numărul mare de căderi de grindină înregistrat în majoritatea regiunilor (Figura 23).
Au fost identificate 172 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior. Astfel, pe lângă rețeaua națională de stații meteorologice, au fost utilizate raportările provenite de la populație din grupurile Furtuni România, Severe Weather Alert România, Severe Weather Alert Sălaj, Severe Weather Alert Gorj, Meteoplus și Oltenia Weather Alert, precum și baza de date European Severe Weather Database.
Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Buzău.
Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 10 cm și a fost raportat în județul Iași, localitatea Răducăneni. Grindină de mari dimensiuni, peste 5 cm, a fost înregistrată și în județele Bistrița-Năsăud, Buzău, Caraș-Severin, Maramureș, Mehedinți, Satu Mare și Sălaj.
Iulie 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. O caracteristică importantă a acestei luni, din acest punct de vedere, a fost numărul mare de căderi de grindină înregistrat, preponderent în jumătatea nordică a țării (Figura 24). Au fost identificate 44 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior. Astfel, pe lângă rețeaua națională de stații meteorologice, au fost utilizate raportările provenite din grupurile: Furtuni România, Severe Weather Alert România, Meteoplus și Oltenia Weather Alert, precum și baza de date European Severe Weather Database.
Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Suceava. Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 7 cm și a fost raportat în județul Satu Mare, localitatea Marna Nouă (Com. Sanislău). Grindină de mari dimensiuni, de 4 - 5 cm, a fost înregistrată și în județul Suceava, în municipiul Suceava și în localitatea Ipotești.
August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania (Figura 25) și cantități de precipitații foarte mari în intervale scurte de timp.
Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior. Astfel, pe lângă rețeaua națională de stații meteorologice, au fost utilizate raportările provenite de la populație din grupurile Furtuni România, Meteoplus și Oltenia Weather Alert. Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași. Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (Comuna Luica). Grindină de mari dimensiuni, de 3,0 – 3,5 cm, a fost înregistrată și în județul Alba, în localitățile Ampoița și Meteș (Comuna Meteș).
2.3. Cantități extreme de precipitații
La sfârșitul lunii august 2024, pe litoralul sudic, s-a produs un eveniment extrem deosebit, respectiv cantități de precipitații foarte mari în intervale scurte de timp. Acesta a rezultat în urma dezvoltării unui ciclon extratropical în vestul bazinului Mării Negre, favorizat de temperaturile ridicate înregistrate la suprafața apei și de izolarea unui nucleu de aer rece în altitudine. Astfel, la Mangalia, din totalul lunar de precipitații (343,6 mm), în numai două zile, respectiv în 30 - 31 august, s-au înregistrat 318,9 mm (circa 93 % din totalul lunar). Trebuie menționat că la Mangalia, cantitatea lunară de precipitații, medie multianuală (1991 – 2020), este de numai 31,6 mm, iar cantitatea lunară maximă absolută înregistrată anterior acestui an a fost de 159,1 mm, în anul 1947.
În Figura 26 sunt redate cantitățile de precipitații înregistrate pe intervale de 10 minute între 30 august, ora 19:00 și 31 august, ora 06:40, precum și perioadele de revenire ale acestora, estimate utilizând funcția de distribuție Gumbel a valorilor extreme. Se observă că cea mai mare cantitate acumulată într-un interval de 10 minute s-a înregistrat la sfârșitul zilei de 30 august, aceasta având valoarea de 25,3 mm. Caracterul extrem al acestei ploi este evidențiat și de intensitatea sa maximă din acel interval, care a avut valoarea de 2,5 mm/min, corespunzătoare unei perioade de revenire de 38 de ani.
Manifestările extreme ale vremii din timpul anului 2024 au fost puse în evidență prin cele 166 de mesaje de avertizare meteorologică generală emise de Administrația Națională de Meteorologie, dintre care: 9 informări meteorologice, 89 de atenționări meteorologice cod galben, 50 de avertizări meteorologice cod portocaliu și 18 avertizări meteorologice cod roșu. Pentru fenomene meteorologice severe imediate din acest an au fost emise 3063 de avertizări meteorologice de tip nowcasting, dintre care 2429 de atenționări meteorologice cod galben, 553 de avertizări meteorologice cod portocaliu și 81 de avertizări meteorologice cod roșu.
3. EVOLUŢII LUNARE ÎN ANUL 2024
Descrierea evoluțiilor lunare din anul 2024 poate fi accesată, pentru fiecare lună în parte, pe site-ul www.meteoromania.ro, la adresele de mai jos:
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2024_01.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2024_02.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2024_03.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2024_04.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2024_05.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2024_06.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2024_07.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2024_08.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2024_09.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2024_10.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2024_11.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2024_12.html
DIRECȚIA DE CLIMATOLOGIE
Colectiv de lucru:
Adrian IRAȘOC
Vlad AMIHĂESEI
Mădălina MOISE
Alexandru DUMITRESCU