Schimbarile observate în clima ultimelor decenii pun problema evaluarii evolutiilor climatice probabile în deceniile şi chiar secolele viitoare cu modele matematice ale climei. Complexitatea sistemului climatic, natura diferita a componentelor care il compun (atmosfera, ocean, criosfera, biosfera, litosfera) precum si interactiunile dintre acestea, impun utilizarea unor modele numerice extrem de complexe, dar care au la baza sisteme de ecuatii asociate legilor fizicii. Influenţa factorului antropogen introduce o incertitudine legata de evolutia emisiilor gazelor cu efect de sera in viitor.
Studiile cercetǎtorilor români au contribuit la rafinarea unor metodologii de proiecţie regionalǎ a semnalului încǎlzirii globale. Au fost folosite metode de modelare statisticǎ aplicate rezultatelor modelelor climatice globale (Figura 2.1, 2.2, 2.3) dar şi realizarea de experimente numerice cu modele climatice regionale şi analiza rezultatelor acestora împreunǎ cu datele observate pentru a evidenţia mecanisme prin care factorii locali moduleazǎ semnalul global al schimbǎrii climei (Figura 2.4).
Figura 2.1 Evoluţiile în cazul temperaturii lunii august, mediatǎ pentru teritoriul României (în º C), pentru 16 modele climatice şi pentru media ansamblului (cu negru). A fost reprezentatǎ tendinţa în cazul mediei multimodel (cu linie roşie). Scenariul utilizat este A1B. Au fost folosite mediile ansamblului a 17 modele climatice extrase din baza de date CMIP3
Figura 2.2 Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei pentru teritoriul României (în º C). Scenariul utilizat este A1B. Au fost folosite mediile ansamblului a 17 modele climatice extrase din baza de date CMIP3
Figura 2.3 Ciclul sezonier al precipitaţiilor pentru corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul României, a ratei zilnice a cantitatii de precipitatii (în mm). Scenariul utilizat este A1B. Cu negru s-a reprezentat ciclul sezonier al ratei zilnice de precipitatii pentru teritoriul României, calculat din datele de observaţie la staţiile meteorologice. Au fost folosite mediile ansamblului a 17 modele climatice extrase din baza de date CMIP3
Figura 2.4 Schimbarea în cantitatea anualǎ de precipitaţii estimatǎ pentru 2001-2030 (în %) (interval de referinta – 1961-1990) în conditiile scenariului A1B. S-au folosit rezultatele unui ansamblu de 11 experimente climatice cu modele regionale realizate in proiectul FP6 ENSEMBLE